Operele lui Brâncuşi, vandalizate: vizitatorii au lipit pe capodoperele sculpturii universale gumă de mestecat şi le-au murdărit cu băuturi şi sucuri

Vizitatorii au lipit gumă de mestecat şi au murdărit cu mâncare operele lui Brâncuşi

Acţiuni de greu de imaginat din partea unor persoane care au intrat în contact cu operele lui Brâncuşi din Târgu Jiu au fost scoase la iveală cu ocazia unei analize amănunţite efectuate de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică INOE 2000.

Vizitatorii au lipit pe capodorele sculpturii universale gumă de mestecat şi le-au murdărit cu băuturi şi sucuri, asta pentru că oricine poate să intre în contact că lucrările de artă, accesul fiind liber.

 „Urmele de produse alimentare – băuturi, gumă de mestecat etc. – sunt pe cât de uşor de aplicat, pe atât de greu de explicat, dacă ne gândim că vizitatorii sunt aparent totdeauna iubitori ai monumentului şi că preţuiesc excursia culturală pe care o întreprind. Desigur că pe lângă protecţia împotriva degradării natural, se impun şi  masuri drastice, restrictive legate de accesul în vecinătatea monumentului“,

se arată într-un comunicat de presă al Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”. 

Cercetare realizată cu un laborator unic în lume

În perioada 4-12.07.2016, s-a desfăşurat a doua campanie de vară pentru  investigaţii fizico-chimice asupra elementelor Ansamblului Monumental ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu-Jiu. Monitorizarea stării de conservare a fost făcută cu un laborator unic în Europa, care aparţine Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică INOE 2000. Monitorizarea este complexă şi constă în caracterizarea materialelor, inventarierea detaliată sub milimetric a suprafeţelor, identificarea zonelor cu potenţial de risc privind degradarea naturală accelerată, precum şi  identificarea „traumelor” induse de factori antropici. Programul se derulează pe o perioadă de cinci ani şi la fiecare analiză efectuată se constată elementele care s-au deteriorat între timp şi ce a dus la aceste degradări. ˜„Metodele şi  mijloacele optoelectronice s-au distins în ultimele decenii în cercetări similare din întreaga lume pentru că permit evaluări în situ, fără prelevare de probe, cu răspuns rapid, non-invazive, adesea non-contact, deci sunt cele care respecta şi  protejează materialul original al bunului cultural. În acest an, campania a condus la achiziţia datelor pentru construcţia modelului fotogrammetric al Porţii Sărutului, al Mesei Tăcerii, a unui număr mare din scaunele din Aleea Scaunelor, de asemenea  s-a realizat controlul prin vibrometrie laser Doppler şi  microscopie a chiturilor cu fisuri incipiente, precum şi la analiza stresului termic“, se mai arată în comunicatul de presă. 

Doru Strâmbulescu, directorul Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, a spus că se va monta un sistem de camere de supraveghere şi senzori pentru a-i ţine la depărtare pe cei care vor să atingă operele lui Brâncuşi.