FOTO Ponta versus Diaconescu: povestea din spatele procentelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rromii din colegiul 6 Gorj cred că pe Ponta l-a trimis Dumnezeu să scoată România din situaţia "de restrişte" FOTO Adevărul
Rromii din colegiul 6 Gorj cred că pe Ponta l-a trimis Dumnezeu să scoată România din situaţia "de restrişte" FOTO Adevărul

Premierul Victor Ponta a fost convingător în campanie. Ţiganii îl consideră trimisul lui Dumnezeu. Însă lupta a fost dură. Contracandidatul său, Dan Diaconescu, este văzut de gorjeni ca fiind trimisul lui Iisus. Anunţul a fost făcut oficial de un invalid.

La ora la care scriu aceste rânduri, rezultatele alegerilor parlamentare din colegiul 6 Gorj nu sunt cunoscute, dar asta nu ne împiedică să vă spunem povestea care se ascunde în spatele procentelor. Este o poveste cu atât mai relevantă cu cât în acest colegiu s-au înfruntat liderii unor formaţiuni politice importante: Victor Ponta (USL – pe primul loc în preferinţele alegătorilor) şi Dan Diaconescu (PPDD – locul al treilea). Vorbim, aşadar, despre politică de cel mai înalt nivel şi despre cum se hotărăsc destinele noastre în România anului 2012.

O POVESTE CARE ÎNCEPE CU EPILOGUL

Ziua de ieri, cea a desfăşurării alegerilor, a fost doar un epilog plictisitor. Dan Diaconescu a votat primul, la o secţie de la periferia oraşului, pe care a blocat-o preţ de un sfert de oră din cauza mulţimii de cameramani în faţa cărora şi-a ţinut discursul. „Lăsaţi-l, că mai vorbeşte el şi după-masă. Eu trebuie să votez acu’, că am lăsat mâncare pe foc“, s-a plâns o bătrânică mai îndrăzneaţă. Victor Ponta s-a prezentat la o secţie din zona centrală. A îmbrăţişat câteva pensionare, a glumit cu ziariştii şi a plecat grăbit, anunţând că scapă de treabă, că merge să deszăpezească ţara. Dar înainte de acest epilog a existat campania electorală şi acolo s-a scris adevărata poveste.

MINIŞTRII LUI PONTA, AGENŢI ELECTORALI

Vineri, 7 decembrie, ultima zi de campanie. Zeci de tineri îmbrăcaţi în roşu mişună prin oraş împărţind pliante, căciuli şi fulare imprimate cu numele candidatului Victor Ponta. Premierul este la Craiova, participă  acolo la un miting USL, dar este ca şi cum ar fi şi aici. Figura lui zâmbitoare e peste tot: pe afişe mici lipite în geamurile magazinelor, pe bannere suspendate în aer sau pe panouri uriaşe ancorate prin oraş.

Cu o zi înainte a tăiat panglica la noul cinematograf, în urmă cu o săptămână la un centru pentru persoane cu dizabilităţi, a tot tăiat la panglici de a şi uitat lumea că e vorba de realizări ce ţin, mai degrabă, de autoritatea locală decât de activitatea deputatului Victor Ponta, reprezentantul gorjenilor în Parlament încă din 2004. Dar el este acum şi premier, şi ce nu face un premier pentru gorjenii lui când vine vorba de o campanie electorală. Lăsăm la o parte că a venit să le aprindă luminile care împodobesc oraşul pentru Sărbători, dar a adus în faţa lor jumătate de Guvern.
 

image

Ponta foloseşte aparatul guvernamental ca vector de imagine. Noi, ceilalţi candidaţi, nu avem aparat, ca să folosim.Nicolae Daviţoiu, candidat ARD
 

image

Foto

Targu Jiu
Targu Jiu

Cu toate că Victor Ponta este anunţat favorit, rezultatul disputei electorale dintre el şi Dan Diaconescu rămâne destul de imprevizibil FOTO Adevărul gallery-link

Ministrul Sănătăţii, ministrul Muncii, ministrul Educaţiei, toţi au trecut pe la Târgu-Jiu să le promită gorjenilor că va fi bine dacă vor merge pe mâna lui Victor Ponta la alegerile parlamentare. S-a înregistrat atâta densitate de oficialităţi, că au început oltenii să viseze cu ochii deschişi. „Mai sunt două zile până când devenim capitala ţării“, a titrat, pe prima pagină, ziarul „Gorj Domino“.
 

UN UNGUR PIERDUT PRINTRE OLTENI

„Unde e egalitatea de şanse? Ponta foloseşte aparatul guvernamental ca vector de imagine. Noi, ceilalţi candidaţi, nu avem aparat, ca să folosim“,
s-a plâns Nicolae Daviţoiu, candidatul ARD în acelaşi colegiu cu numărul 6. Dar Daviţoiu cel puţin e om de afaceri, are bani grei, degeaba se vaită. Bietul Kiss Levente, aruncat de UDMR în cel mai disputat colegiu din ţară, ce să mai spună, săracul? Ce aparat să aibă el cu pensia lui de 992 de lei? S-a şi speriat când i-am dat un telefon: „Mai bine să vi-l dau pe fratele meu, care candidează şi el în colegiul 4 şi e mai băgăreţ, ştie ce să zică. Eu nu prea“.

OAMENI AMĂRÂŢI

Lui Dan Diaconescu îi convine că Ponta are aparat, fiindcă poate arăta poporului cum se luptă el de unul singur cu toţi. De câteva săptămâni, acest omuleţ din Caracal a împărţit Gorjul în două: unii l-au primit ca pe Mesia, alţii se vaită că le-a făcut judeţul de râs. Ultima zi de campanie n-a făcut decât să întărească şi mai mult convingerile celor două tabere.

Vineri, pe la orele prânzului, la sediul PPDD din Târgu-Jiu s-a anunţat că Dan Diaconescu va veni direct pe strada Lotrului, undeva la periferia oraşului, şi imediat s-a format o coloană dezorganizată care a plecat spre această destinaţie. Pensionari îmbrăcaţi sărăcăcios, tineri îmbătrâniţi înainte de timp, fete cu părul rar şi spălăcit de vopseluri ieftine, oameni amărâţi cărora nu le vine să creadă că cineva i-a băgat şi pe ei în seamă. Împart pliante şi afişe şi sunt uimiţi că au ajuns în postura de a oferi. Ei, care au aşteptat mereu să primească! Iar acum strigă lumea după ei pe stradă: „Dă şi mie unul!“. O geacă violet şi iluzia că ar fi importanţi, asta i-a atras în echipa de susţinători ai lui Dan Diaconescu.


UN COJOC ÎNCHEIAT ÎN CATARAME

Iar Dan Diaconescu ştie să jongleze atât de bine cu iluziile oamenilor, încât poate coborî dintr-un Rolls Royce de sute de mii de euro propovăduind apocalipsa ciocoilor care au supt sângele poporului. Aşa a apărut şi pe strada Lotrului, coborând relaxat din limuzină, încotoşmănat într-un cojoc de boier, încheiat cu catarame.

Mulţimea pestriţă adunată în faţa unor blocuri sărăcăcioase de nefamilişti s-a aruncat asupra lui, strigând: „Domnu’ Dan, domnu’ Dan!“. Şi „domnu’ Dan“ a început să dea mâna cu fiecare şi să promită în stânga şi-n dreapta în funcţie de ce cerea fiecare. Oamenii s-au apucat să scandeze: „Dan Diaconescu! Dan Diaconescu!“, iar un bătrân cu eşarfă tricoloră la gât, aflat la volanul unui Cielo cu megafoane pe capotă, a dat drumul unui cântec tragic din zilele Revoluţiei. Haosul a pus stăpânire pe strada Lotrului.

„FRAŢILOR, NU MAI AVEM NIMIC“

După ce s-a mai potolit mulţimea, Diaconescu a urcat într-unul dintre blocuri, însoţit doar de un chel musculos, cu parpalac şi cască în ureche. Printre cei rămaşi afară s-a răspândit informaţia că a urcat să viziteze un simpatizant care e imobilizat la pat. Şi tocmai când gloata începuse să se plictisească s-a auzit o voce gâjâită, amplificată de o portavoce şi venită de undeva de sus: „Fraţilor, fraţilor...“.

Mulţimea a amuţit pentru o clipă şi s-a tras înapoi, să vadă mai bine minunea. „Invalidu’! Vorbeşte!“, au icnit femeile. Nimeni n-a putut să-şi dea seama dacă „domnu’ Dan“ i-a spus pur şi simplu „ridică-te şi umblă“ sau dacă era ţinut pe braţe de chelul cu parpalac, dar cert este că figura invalidului a apărut la fereastră. „Fraţilor, uita-ţi-vă în jurul vostru“, a zis el cu vocea slăbită şi cei de jos au început să-l încurajeze şi să-l înveţe cum să vorbească mai bine în portavoce. „În găurile alea! Vorbeşte în ele! Aşa, tată, aşa!“.

Invalidul a prins curaj: „Fraţilor, nu mai avem nimic. Au distrus fabrici, au distrus tot. Să ne trezim acum, în ultimul ceas şi să-l votăm pe Dan Diaconescu. El a venit la mine trimis de Iisus şi ne va salva pe toţi de greutăţi. Nu mai pot! Vă iubesc!“.

Lumea de jos s-a apucat iarăşi să scandeze numele lui Dan Diaconescu, a cărui căpăţână a apărut la fereastră de undeva din spatele invalidului. O dubă a Penitenciarului Târgu-Jiu a trecut chiar atunci pe stradă, despicând mulţimea în două, şi deţinuţii au început să bată în geamuri, în semn de susţinere. Li s-a răspuns cu urale. „Dan Diaconescu, Dan Diaconescu!“. Iar din megafoanele bătrânului cu Cielo răsuna aceeaşi melodie din zilele Revoluţiei. „Dooooamne, vino Dooooamne! Să vezi ce a mai rămaaaas...“

Romii îl susţin pe Ponta, fiindcă „Diaconescu e ţigan“

Romii din cartierul Obreja, situat în colegiul 6 din Târgu-Jiu, au jucat un rol important în duelul electoral dintre Victor Ponta şi Dan Diaconescu. „Suntem 7.000 de ţigani în Târgu-Jiu, din care peste 2.000 locuiesc în colegiul 6. Susţinerea noastră este decisivă, pentru că e nevoie de circa 10.000 de voturi ca să câştigi cu peste 50% şi să intri direct în Parlament“, se laudă Nelu Pavel, preşedinte la Partida Romilor, filiala Gorj.

Dan Diaconescu este rudar şi îmi pare rău să îi spun, pentru că este de etnia mea, ţigan, dar noi nu dorim ţigani în aparatul de mare amploare al statului. Ion Mihai, zis „Ministru“ lider rom

Cu două mandate la activ ca deputat de Gorj, Victor Ponta a ştiut acest lucru şi s-a pregătit din timp. Pe 3
noiembrie, USL a semnat cu Partida Romilor un protocol prin care se angaja la promovarea unor politici publice menite să ajute comunităţile de romi. La schimb, ţiganii s-au angajat să-i sprijine pe social-liberali în alegeri. Când a aflat de această înţelegere, Dan Diaconescu a suspendat emisiunea „Caravana romilor“, pe care postul OTV o difuza în fiecare duminică. La toate astea se mai adaugă şi nişte date istorice, pe care Ion Mihai, unul dintre liderii ţiganilor gorjeni, le explică pe înţelesul tuturor: „Noi, romii, am fost întotdeauna oameni sociali, loviţi de probleme sociale şi de aceea noi ne-am ataşat încă de la Revoluţie de acest partid, PSD. Judeţul Gorj este un judeţ roşu, iar Dan Diaconescu a venit să ne amăgească cu culoarea curvelor, care este culoarea mov. El a batjocorit frumosul nume al romilor şi a făcut să vină o dezamăgire, dar această dezamăgire va fi transformată în victorie pentru Victor Ponta“.

„ÎN CE PRIVEŞTE ETNIA NOASTRĂ ROMĂ...“

Ion Mihai, zis „ministrul“, are o explicaţie neaşteptată faţă de poziţionare romilor la aceste alegeri. Când dă interviuri la presa din Bucureşti, se strâng ţiganii în jurul lui ca la urs şi cască ochii nedumeriţi, neînţelegând de unde ştie unul de-al lor să folosească asemenea cuvinte.

„În ce priveşte etnia noastră romă, noi nu primim un astfel de candidat. Dan Diaconescu este rudar şi îmi pare rău să îi spun, pentru că este de etnia mea, ţigan, dar noi nu dorim ţigani în aparatul de mare amploare al statului. Romii nu prea sunt făcuţi să conducă, nu prea avem încredere în ţigani. România este la restrişte de drumuri. Iar domnul Ponta a fost trimis de Dumnezeu să scoată România din această situaţie“.

ion mihai tagu jiu

Dan Diaconescu i-a acuzat pe liderii romilor că au primit bani pentru a-l susţine pe Victor Ponta, dar aceştia neagă cu vehemenţă. Ion Mihai spune că apropierea de PSD vine din respect pentru valoarea oamenilor din acest partid: „Relatez că la nivelul municipiului ţiganii sunt pentru domnul Ponta trup şi suflet. Iar primarul nostru, domnul doctor inginer Florin Cârciumaru, este un om gospodar. Datorită acestui doctor inginer suntem singurul municipiu din România care avem un târg de haine vechi bine dotat şi peste 2.000 de romi practică second-hand. Primarul nostru dacă era ţigan şi nu făcea atâta pentru noi. Cum să nu-i votăm?”.


Alegeri parlamentare 2012: Retrospectiva zilei de duminică

Ziua de duminică a fost decisivă pentru România următorilor patru ani. Din aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept la vot, 41,72% s-au prezentat la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Prezenţa la vot de ieri a fost cu 2,46% mai mare decât la alegerile parlamentare din 2008.

Duminică seară, după închiderea urnelor, exit poll-urile prezentate de adevarul.ro, preluate de la cinci institute de sondare a opiniei publice, atribuiau victoria Uniunii Social Liberale cu cel puţin 54% din voturi.

Luni dimineaţă, la ora 10.00, Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat victoria USL prin înaintarea rezultatelor parţiale. Potrivit acestora, la Camera Deputaţilor, USL a obţinut la parlamentare 58,63 %, iar ARD - 16,69 %. La Senat, social-liberalii au câştigat 60,03% din voturi, iar Alianţa România Dreaptă – 16,95%.

Cifrele atribuite USL reprezintă cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.

Liderii USL speră la o majoritate cât mai largă, motiv pentru care premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de alianţă către UDMR, în speranţa de a avea două treimi din fotoliile viitorului Legislativ. Victor Ponta a declarat că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi că de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.Iniţial, răspunsul lui Kelemen a fost precaut, dar nu a exclus o posibilă alianţă cu social liberalii. Pe de altă parte, copreşedintele USL, naţional-liberalul Crin Antonescu, şi-a contrazis partenerul politic, susţinând că nu au discutat încă despre o alianţă de guvernare şi că „toate posibilităţile sunt deschise”. La nici 24 de ore de la declaraţii, Kelemen Hunor a revenit, însă, cu o declaraţie prin care a confirmat că negocierile dintre UDMR şi USL pentru o eventuală alianţă vor fi demarate înainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului din 9 decembrie.

În timp ce formaţiunile politice aşteaptă redistribuirea voturilor, care reprezintă o şansă de a prinde totuşi mai multe locuri în Parlament pentru democrat-liberali, prioritatea preşedintelui Traian Băsescu este desemnarea viitorului premier. După doar două zile înainte de alegeri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful de stat a schiţat profilul următorului prim-ministru. În termeni plastici, Băsescu a afirmat că-şi doreşte un premier care „să rupă puţin filmul“ şi care „să nu aibă lucruri ascunse în CV”. Astfel, chiar dacă USL a depăşit 50% din voturi, Victor Ponta nu poate fi sigur de fotoliul de şef al Executivului. Pe piaţa politică s-au vehiculat şi alte nume, precum Mircea Geoană, George Maior, Ioan Rus sau Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu i-a exclus pe ultimii doi, cel puţin la nivel declarativ.

Presa internaţională relatează despre mult-anunţata şi deloc surprinzătoarea victorie a USL, subliniind că alianţa lui Băsescu, ARD, a fost sancţionată de alegători din cauza măsurilor de austeritate aplicate. De asemenea,  publicaţiile internaţionale se concentrează asupra conflictului Băsescu-Ponta şi „coabitarea problematică” ce urmează.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite