O femeie în lumea bărbaților. Roxana, șoferiță de TIR, transportă zilnic zeci de tone de marfă FOTO VIDEO
0Roxana Maria Țincu, mama a doi băieți gemeni și șoferiță de TIR în Occident, este un exemplu pentru femeile care se tem să iasă din ideea unei „munci de femei“.
Roxana a renunțat la conceptul de casnică, la statul acasă cu copiii, deși o doare sufletul, și a plecat în Danemarca, alături de soțul ei, pentru a-și face un trai mai bun. Amândoi sunt șoferi pe TIR și formează o echipă și la locul de muncă, îmbinând, astfel, utilul cu plăcutul.
„Nu este o meserie ușoară, dar a ajuns să îmi placă, pentru că lucrez cu soțul și ne completăm. Sunt multe femei în breasla asta și suntem considerate mai organizate și mai serioase decât bărbații, ca și în alte domenii. Lucrez în echipaj cu soțul. Avem doi băieței gemeni, de 11 ani. E foarte greu departe de ei, e crunt. Sunt cu mama mea, care se ocupă în totalitate de creșterea lor. Este pensionar militar și nu are alte preocupări. Ăsta a fost și motivul pentru care am ales să plecăm împreună, că avea cine să se ocupe de creșterea și educarea copiilor”, spune Roxana, în vârstă de 33 de ani.
Aât ea, cât și soțul ei sunt șoferi de TIR și formează o echipă de invidiat. Unde pui că greutățile se împart și ele, la doi.
„Dacă o faci doar pentru bani, meseria asta e grea, dacă o faci din pasiune este și frumoasă și ușoară. Pasiunea pentru TIR-uri, pentru șofat, o am de foarte mult timp. Inițial, când am început alături de logodnicul meu, pentru că el a fost și cel care m-a inițiat în această meserie, să știți că mi-a fost foarte greu, atât mie, cât și lui. Începătoare fiind, emoțiile și grijile erau mult mai mari față de un șofer profesionist care face meseria asta de mulți ani, dar lucrurile se simplifică. Când începi să faci treaba asta de drag, totul de vine mult mai ușor. Nu pot să spun că nu avem și situații grele”, adaugă târgovișteanca.
Roxana a plecat în Danemarca cu gândul de a le fi mai bine din punct de vedere financiar, dar și pentru a fi împreună cu soțul său, care stătea foarte mult timp plecat.
„Venea acasă după patru luni și lucrurile erau din ce în ce mai grele. Copiii erau mari și nu mai aveau nevoie de atât de multă atenție, ca atunci când erau bebeluși, și am putut să plecăm fără prea mari bătăi de cap. Soțul lucrează pe TIR de șapte ani. Îmi plăcea și mie, și cunoșteam ce implică acest job. Am zis că nu se mai poate, să vină în țară definitiv. La insistențele lui, am decis să plecăm împreună. Am făcut școala de șoferi profesioniști și asta a fost. Avem o cursă fixă, tranzităm Danemarca - Anglia tur-retur, Germania, Olanda, Belgia, Franța. Ne învârtim între țările astea. Ne putem organiza cum vrem. Nu avem voie să conducem mai mult de 4 ore și jumătate, cu o pauză de 45 de minute”, spune ea.
„Mâna de femeie se cunoaște”
În ultimii doi ani a crescut numărul femeilor care conduc TIR-uri pe șosele din Europa și sunt mult mai apreciate decât bărbații. „Suntem mult mai serioase, facem meseria asta cu mai mare responsabilitate, mai curate, camioanele sunt mai bine întreținute. Mâna de femeie se cunoaște și patronii sunt mai mulțumiți. Chiar știu patroni care caută numai fete”, afirmă Roxana.
Nu puține sunt dățile când trebuie să facă față unor situații neplăcute. De exemplu, când mastodontul face pană de cauciuc. „Nu schimb eu pana, pentru că șoferii europeni nu fac penele în jumătatea drumului. Când avem situații de genul ăsta, chemăm asistența. Am pățit să fac explozie la un cauciuc, chiar eu fiind la volan. Am tras pe dreapta într-o parcare, am fost asistați de către oamenii din parcarea respectivă. Muncă de bărbat fac atunci când încarc marfa, dau chingi, pentru siguranță. Astea sunt muncile de bărbați. Am avut situații în care ni s-a furat motorina, în Olanda. Am stat odată în autostradă, în Anglia, în jur de 20 de ore fără toaletă. A fost groaznic pentru o femeie”, își aduce aminte șoferița de TIR.
De regulă transportă piese auto, dar se întâmplă să mai încarce și flori. De altfel, florile o leagă o pasiune mai veche a sa, Roxana fiind floristă.
„În țară am terminat Artele - Desenul. Soțul a terminat Automecanica, la el se protrivește. Am fost florist, făceam buchete de nuntă, eram un fel de organizator de nunți. Trecerea de la un job unde implică foarte multă acțiune cu oamenii, la un job unde trebuie să stau închis. Trecerea a fost grea pentru mine, dar m-am acomodat. A fost greu pentru că eram obișnuită cu comuncarea și socializarea cu oamenii. Am lucrat 3 ani ca florist”, povestește ea.
Familia Țincu pleacă lună de lună acasă cu cel puțin 6.000 de euro, dar se gândește să se mute în Spania, acolo unde copiii ar putea urma o școală locală fără probleme, pentru că acolo s-au născut.
„La copii o să ajungem acum în decembrie. E cel mai greu să stau departe de copii, pentru că nu am stat niciodată departe de ei. E primul an în care stau departe de ei. Asta e cea mai urâtă parte a jobului. Planul nu e să rămânem aici, în Danemarca, ci să ne stabilim undeva în Spania, cu tot cu copii, ca să îi putem vedea săptămânal. Am vrea să îi mutăm și cu școala în Spania, pentru că ei au fost născuți în Spania“, mărturisește Roxana.
Mesaj pentru femeile din țară
„Le transmit femeilor să fie curajoase. Să facă tot ceea ce vor. Să stau sub umbra bărbatului nu există la mine. Le îndemn pe toate să fie independente, pentru că nu e bine să stea sub umbra bărbatului. Vremurile s-au schimbat și femeile nu mai sunt gospodine. Și noi avem dreptul la independență, în principal la cea financiară. În România, femeile stau sub papucii bărbaților pentru că ei câștigă mai bine și le întrețin pe femei”, transmite Roxana, șoferița de TIR.
Se încarcă comentariile...
