Munca la negru: un fenomen larg răspândit, conform sondajelor
0Aproximativ unul din zece europeni (11%) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce 4% recunosc că ei înşişi au fost plătiţi la negru în schimbul muncii fără forme legale.
În plus, unul din 30 (3%) a fost plătit parţial în
numerar
de către angajatorul său („remuneraţie în plic”). Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta.
Problemele identificate în sondaj urmează să fie abordate într-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a aborda această problemă într-un mod mai eficace.
Sondajul Eurobarometru, efectuat în 28 de state membre ale UE, arată că:
• 11% dintre respondenţi recunosc că, în anul precedent, au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 4% recunosc că au desfăşurat activităţi remunerate la negru.
• 60% indică faptul că preţurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 22% menţionează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni.
• 50% menţionează avantajele pentru ambele părţi ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21% menţionează dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16% percepţia că impozitele sunt prea mari, iar 15% absenţa altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numeroşi printre cei care au menţionat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale (41%) sau lipsa unei alte surse de venit (26%).
• Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câştigată de cei care lucrează la negru este de 300 EUR.
• Reparaţiile şi renovările locuinţelor (29%), reparaţiile auto (22%), curăţenia locuinţelor (15%) şi produsele alimentare (12%) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru.
• Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparaţii şi renovări ale locuinţelor (19%), grădinărit (14%), curăţenie (13%) şi îngrijirea copiilor mici (12%).
• Letonia, Olanda şi Estonia au cel mai mare procent de respondenţi care lucrează la negru (11%). Cu toate acestea, există diferenţe naţionale importante cu privire la atitudinile şi percepţiile cu privire la ceea ce înseamnă muncă la negru, precum şi la natura şi volumul serviciilor implicate.
• 3% dintre respondenţi declară că primesc o parte din remuneraţia lor sub formă de „numerar în mână”, o practică mai răspândită în societăţile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remuneraţie în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69%), urmată de Europa Centrală şi de Est (29%), în timp ce în ţările continentale şi nordice se înregistrează procente mai mici (17% şi, respectiv, 7%).