Delia Grosu, elevă: “Poezia este ca o nevoie fizică”

Delia Grosu

Tânăra poetă, elevă a Colegiului Naţional „Constantin Cantacuzino” din Târgovişte, a câştigat recent un premiu pentru creaţie. Ea scrie din clasa a şaptea şi crede că poezia este parte din ea.

Delia Grosu este din Comişani, are 18 ani şi urmează profilul filologie, bilingv-engleză la Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino” din Târgovişte. A început să scrie în şcoala generală, mai întâi eseuri, apoi poezie. Debutul la concursurile de creaţie a venit la liceu. “În clasa a zecea am participat prima dată la Festivalul LicArt, unde am şi ajuns în finala de la Bucureşti. Apoi am avut o perioadă în care am scris foarte puţin, dar am ajuns din nou la finala LicArt”, povesteşte tânăra. Ea a obţinut de asemenea premiul al doilea la ediţia 2011 a Festivalului de Literatură “Moştenirea Văcăreştilor” şi recent premiul ,,Agatha Bacovia'' la concursul ,,Romeo si Julieta la Mizil''.

Poezia necesită timp şi răbdare

Crede că momentul cheie în evoluţia sa ca poet a fost înscrierea la cenaclul literar de la Palatul Copiilor Târgovişte, condus de profesoara Ioana Geacăr. “Momentul care mi-a marcat activitatea a fost abia anul trecut, când am început să merg la Cenaclul ,,Radu Petrescu'', unde doamna Geacăr m-a ajutat foarte mult să văd dincolo de cuvinte, să fac tot felul de relaţii între sentimente şi poezie. Îmi pare rău că nu am mers mai devreme la cenaclu”, mărturiseşte Delia.
Ea este de părere că pentru a scrie poezie este nevoie de răbdare. “Cred că pentru a scrie poezie e nevoie să citeşti, nu numai poezie, ci şi proză. În acelaşi timp, e nevoie de răbdare. Multă, multă răbdare, pentru că poezia necesită timp şi lucru”, spune tânăra poetă.

“Nu scriu pentru premii”

Scisul pentru Delia este o formă de a fi. Premiile obţinute îi arată numai nivelul la care se află. “Sigur, mă bucur când primesc un premiu, pentru că asta înseamnă că cineva a simţit ceva când mi-a citit poemele. Nu scriu însă pentru premii, scriu pentru că, pentru mine, poezia este ca o nevoie fizică. Scriu pentru a trece mai uşor peste anumite întâmplări, pentru a-mi aminti de anumite persoane într-un anumit fel”, spune dâmboviţeanca. Poeţii ei preferaţi sunt Charles Bukowski, Gellu Naum şi Nichita Stănescu. “Charles Bukowski este preferatul meu, pentru simplitatea cu care scrie, pentru că mă regăsesc în poeziile lui. Pentru mine e ca un magnet, încep să citesc ceva şi nici nu ştiu cum trece timpul. Dar îmi plac mult şi Gellu Naum şi Nichita Stănescu”, declară Delia.

Orice din jurul ei poate s-o inspire

Ea scrie despre lucruri care i se întâmplă sau despre cum ar vrea să i se întâmple, despre iubirea, viaţă, moarte, familie. Se pregătesşte pentru facultate, dar speră să nu renunţe la scris cu timpul. “Sper că poezia va fi întotdeauna între cele mai importante părti din viaţa mea. Vreau să urmez Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, la Universitatea Bucureşti, secţia engleză-germană. La profesie nu m-am gândit înca, probabil tot ceva legat de literatură”, spune Delia Grosu. Ea găseşte inspiraţia oriunde. “Fiecare om pe care îl văd pe stradă poate fi o sursă de inspiraţie. Mi s-a întâmplat de multe ori ca o persoană din autobuz sau de la magazin să îmi amintească de cineva şi astfel de un anumit moment”, dezvăluie tânăra.
Pe lângă literatură, îi plac filmele europene, muzica indie, stilul hippie, operele lui Salvador Dali şi călătoriile. Cu toate acestea, cel mai bine este acasă. “Mi-ar plăcea să merg în cât mai multe locuri, să stau două-trei săptămâni. Dar nu aş putea să trăiesc în alt loc decât acasă”, mărturiseşte Delia.