Colier de cochilii folosit pe post de podoabă, vechi de 31.000 de ani, descoperit în Poiana Cireşului
0
Arheologii târgovişteni au făcut o nouă descoperire istorică în şantierul de la Poiana Cireşului din Neamţ. Este vorba despre un colier vechi de 31.000 de ani, format din 28 de cochilii de melc perforate în vederea suspendării.
Colierul din 12 cochilii de melci (Lithoglyphus naticoides), descoperit în 2004, este completat, astfel, de cele 28 de cochilii descoperite acum.
"Prin descoperirile anterioare şi cele din acest an, şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ ne oferă una din cele mai reprezentative colecţii de cochilii de melci din cultura Gravetiană din Europa, încadrată între circa 20.000 şi 30.000 de ani. Mult mai fragile decât altele, aceste podoabe, folosite cu o astfel de frecvenţă, poate sublinia nu numai simţul estetic ridicat al comunităţilor paleolitice de acum 30.000 de ani, dar şi probabil diversitatea utilizării lor sub formă de coliere sau aplicate pe vestimentaţie", spune prof. Marin Cârciumaru.
Prin descoperirile anterioare şi cele din acest an, şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ oferă una din cele mai reprezentative colecţii de cochilii de melci din cultura Gravetiană din Europa, încadrată între circa 20.000 şi 30.000 de ani. Mult mai fragile decât altele, aceste podoabe, folosite cu o astfel de frecvenţă, poate sublinia nu numai simţul estetic ridicat al comunităţilor paleolitice de acum 30.000 de ani, dar şi probabil diversitatea utilizării lor sub formă de coliere sau aplicate pe vestimentaţie.
"Recuperarea unor astfel de artefacte, uneori destul de fragile, cu dimensiuni între 5-9 mm diametrul nu ar fi fost posibilă decât prin aplicarea unei tehnicii de săpătură extrem de riguroasă, cu decapări milimetrice în stratele de cultură şi utilizarea exclusiv a unor spatule din lemn care să nu afecteze în niciun fel obiectele foarte fine. Acesta este, de altfel, secretul bogăţiei obiectelor de podoabă şi de artă descoperite la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ şi a faptului că acest şantier este unic şi se deosebeşte de alte situri similare, cercetate prin metode care nu au cum să ducă la recuperarea obiectelor milimetrice, dar extrem de importante, după cum se vede, pentru reconstituirea vieţii economice, sociale şi spirituale a comunităţilor preistorice. Suntem convinşi că aplicarea unei metodologii adecvate şi pe alte şantiere paleolitice din România va duce la rezultate similare celor de la Poiana Cireşului", mai spune prof. Cârciumaru.
Cercetările arheologice din binecunoscutul sit paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ au continuat şi în acest an sub egida Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte.
Echipa care a făcut săpăturile arheologice de la Poiana Cireşului în 2016 a fost formată din:
- Şef şantier C.S. II dr. Elena-Cristina Niţu (Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte);
- Responsabil ştiinţific prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic-Târgovişte; Universitatea Valahia din Târgovişte);
- Membrii: dr. Ovidiu Cîrstina (managerul Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte), C.S. I dr. Mădălin-Cornel Văleanu (Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” Iaşi), dr. Mihaela Danu (Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi), dr. Nejma Goutas (Chargée de recherche au CNRS-Franţa), muzeograf Florin Ionuţ Lupu (Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte); drd. Adrian Nicolae (Universitatea Valahia din Târgovişte), masterand Marian Leu (Universitatea Valahia din Târgovişte), drd. Sergiu Enache (Universitatea de Vest Timişoara), Anca Purcaru (voluntar), C.S. Cristian Radu (voluntar), masterand Alexandru Marian Hariga (Facultatea de Geologie, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi), student Alexandru Muraru (Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai), masterand Dragoş Cobuz (Facultatea de Geologie, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi), Antoneta Andriescu (voluntar).
Descoperiri importante şi în 2015
În 2015, printre nenumăratele obiecte şi rămăşiţe osoase scoase la lumină, s-au găsit şi oase gravate sau obiecte de podoabă cu o vechime de peste 20.000 de ani, aparţinând Omului Gravetian care avea aici, în acea vreme, o tabără de vânătoare.
De asemenea, au mai fost descoperite podoabe paleolitice pe şantierul de la Poiana Cireşului - Piatra Neamţ. Este vorba de prima mărgea realizată din Dentalium a fost descoperită, după decaparea milimetrică a sedimentului din stratul de cultură Gravetian I, datat între circa 20.000 şi 24.000 de ani. Este primul obiect de podoabă de acest fel descoperit vreodată în Paleoliticul de pe teritoriul României.
Fără ajutor din partea Ministerului Culturii
În pofida faptului că şantierul arheologic Poiana Cireşului-Piatra Neamţ oferă în fiecare an descoperiri importante pentru patrimoniul arheologic al ţării noastre şi nu numai, Ministerul Culturii, prin noua şi fantomatica Comisie Naţională de Arheologie (ultima creaţie şi ilegalitate a ex-ministrului Vlad Alexandrescu), nu a găsit de cuviinţă, ca de obicei, să atribuie fonduri pentru săpăturile arheologice din acest an, în măsura în care anul trecut aici a fost descoperită cea mai veche şi unica figurină antropomorfă paleolitică sculptată de pe teritoriul României şi din această parte a Europei (peste 23.000 de ani vârstă C-14 calibrată). Trebuie să ţinem seama că la Poiana Cireşului s-a descoperit peste 70 % din toate obiectele de podoabă şi de artă mai vechi de 10.000 de ani recuperate de pe întreg teritoriul ţării noastre, de-a lungul tuturor timpurilor.
PE ACEEAŞI TEMĂ:
Arheologii târgovişteni îşi prezintă, vineri, descoperirile de senzaţie făcute la Poiana Cireşului
Mărgea veche de 20.000 de ani, descoperită la Poiana Cireşului de arheologii târgovişteni
Patru personalităţi vor primi titlul de "cetăţean de onoare"
Cea mai veche sculptură din sud-estul Europei poate fi admirată la Târgovişte
Se încarcă comentariile...
