Apusul de poveste și fenomenul rar care s-a văzut în „seara magică” a Sfinxului din Bucegi VIDEO
0Chiar dacă nu a fost fără peripeții, Ziua Sfinxului din Bucegi le-a adus motiv de bucurie pasionaților de paranormal care au îndurat un ger năprasnic pentru a participa la eveniment. Unii dintre ei s-au dezbrăcat la bustul gol, plini de euforie.
În fiecare an, la data de 28 noiembrie, pasionații de paranormal sărbătesc „Ziua Sfinxului”. Se spune că în acea zi, cu un sfert de oră înainte de ora 17.00, razele soarelui formează un efect de lumină, interpretat drept o „piramidă magică” plină de energii puternice pe care doar iniţiaţii le pot simţi.
Turiștii au avut parte de un apus de poveste și chiar de un curcubeu pe cer, lucru mai rar întâlnit iarna. La scurt timp s-a pornit urgia.
Vântul a suflat cu putere și trei bucureșteni s-au rătăcit și au fost la un pas de moarte, dacă nu ar fi fost găsiți la timp de salvamontiști.
Legendele Sfinxului din Bucegi
Sfinxul din Munții Bucegi este un megalitantropomorf situat la 2.216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroieni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee.
Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.
În munții României există și alți megaliți care poartă denumirea de sfinx, căpătată invariabil la o dată relativ recentă: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc.
În 1966, juristul peruvian Daniel Ruzo a publicat o carte în care susținea că Sfinxul din Bucegi este o copie a unui monument antic situat în Peru. Ruzo credea că acest monument a fost construit de o civilizație pre-incasă, care a avut contact cu civilizația dacică.
O altă legendă spune că Sfinxul este un simbol al unei mări străvechi care acoperea o parte din România. Se spune că, atunci când marea s-a retras, Sfinxul a fost lăsat în urmă ca mărturie a existenței sale.
Sfinxul din Bucegi este un loc misterios și plin de legende. Originea sa este încă un mister, dar este un loc popular de vizitare pentru turiști din întreaga lume.
Se încarcă comentariile...
