Vremea anormal de caldă schimbă tradițiile de Bobotează: un obicei vechi de 120 de ani riscă să piară
0Păstrarea tradiției din nordul Moldovei, aceea a ridicării altarelor cu cruci de gheață, este din ce în ce mai greu de realizat din cauza temperaturilor foarte mari. La Iași, crucea este realizată din ramuri de brad.
În Bosanci, există un obicei vechi de peste un secol, acela al ridicării altarelor cu cruci de gheață. În ultimii ani, autoritățile au făcut mari eforturi pentru a ține tradiția întrucât, din cauza temperaturilor ridicate, nu pot procura gheață din zonă.
„Am sunat în locurile în care știam, din experiența anilor trecuți, că avem șanse să găsim gheață. La Lacul Roșu ni s-a spus că turiștii se plimbă cu barca pe luciul apei și am fost nevoiți să ne îndreptăm atenția spre lacurile din zona noastră montană. Cu ani mulți în urmă rezolvasem această problemă la fabrica de conserve din Șcheia, unde exista un tunel de înghețare în care puteam îngheța apa în tăvi. Din păcate nu mai funcționează. Am apelat astfel miercuri la bunăvoința conducerii abatorului din Roșcani, unde am găsit înțelegere pentru realizarea a patru plăci de gheață de dimensiuni modeste, din care putem fasona crucile conform tiparelor mici pe care le avem în dotare. Sperăm ca așa, simbolic, să ridicăm câte o cruce de gheață la bisericile din comuna noastră și să păstrăm acest străvechi obicei“, a povestit șoferul mașinii de pompieri voluntari din Bosanci, Viorel Popovici, pentru Monitorul de Suceava.
Gheața va ajunge la Biserica „Sf. Gheorghe“ din centrul comunei Bosanci, unde va începe munca de fasonare a crucilor de gheață pentru slujba de Bobotează.
Cruce din ramuri de brad
Și la Iași sunt probleme în păstrarea tradițiilor. Crucea pentru slujba de Bobotează este realizată, și în acest an, din ramuri de brad. Deși tradiţia spune că această cruce ar trebui să fie construită din gheaţă, la Iaşi nu a nins.
Un angajat al Mitropoliei, care se ocupă în fiecare an de realizarea crucii, spune că, din 1996, doar de cinci ori s-a reuşit păstrarea tradiţiei.
Și în acest an, crucea este realizată din ramuri de brad aduse din județul Neamț și împletite pe un cadru metalic de trei metri înălțime și doi metri jumătate lățime.
Legătura dintre Gerul Bobotezei și Calendarul Gregorian
Sintagma „Gerul Bobotezei” îşi are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar. În această situaţie, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie.
Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care şi-a pierdut din semnificaţie.
„Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spunea profesorul. Multă vreme, ţăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Aşa se face că şi astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de ţărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, şi nu cel Gregorian. „Ritualurile de Bobotează s-au păstrat în majoritatea zonelor etnografice din Republica Moldova, Bucovina de Nord şi Transilvania”, explica profesorul Cuceu.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că temperaturile mai mari în jurul sărbătorii Bobotezei ţin de încălzirea globală şi de creşterea variabilităţii iernii în ultimii ani.
Biserica Ortodoxă Română a hotărât înlocuirea calendarului Iulian cu calendarul Gregorian în anul 1924, la un an după conferinţa pan-ortodoxă de la Constantinopol din 1923. Administrativ, statul român a trecut la calendarul gregorian în 1919. Atunci, data de 1 aprilie a devenit oficial data de 14 aprilie.
Decizia a fost luată în contextul Marii Uniri, când stilul calendaristic trebuia unificat. Până atunci, Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, iar Regatul României şi Basarabia foloseau încă varianta iuliană. România a adoptat calendarul gregorian printre ultimele ţări europene.
Se încarcă comentariile...
