Suceava: PORTRET: Emil Simion: „Trebuie să iubeşti elevul“
0
Profesorul de limba română este unul dintre dascălii suceveni care a sfinţit locurile prin care a trecut şi a lăsat amintiri de neuitat în memoria elevilor săi.
S-a născut acum 66 de ani, într-o familie cu şapte copii, din comuna suceaveană Preoteşti. Patru dintre fraţi au reuşit să răzbată în viaţă şi au absolvit câte o facultate.
În spiritul învăţăturii deprinse de la părinţi, Emil Simion a încercat mereu, pe oriunde a trecut, să-şi pună amprenta asupra locului. A început la Udeşti, unde a activat între 1971 şi 1988. „Eu am înfiinţat învăţământul preşcolar în şase unităţi din cele nouă existente la vremea aceea în comuna Udeşti. Atunci a fost construit şi un local de şcoală, care a primit numele academicianului Haralambie Mihăescu, un fiu al satului“, rememorează profesorul.
Tot la Udeşti, Emil Simion a pus bazele unei trupe de teatru şi a unui colţ muzeistic, arheologic şi numismatic. Şi nu s-a oprit aici. „Am înfiinţat primul teren geografic din judeţ, cu trei platforme, împreună cu Vica Iorgulescu, profesoara de geografie. Acolo consider că m-am împlinit profesional şi consider Udeştiul ca a doua mea casă, la care revin cu emoţie şi plăcere“, a spus Emil Simion.
În 1988, a primit titularizarea la Şcoala Nr. 12 din Suceava, transformată ulterior în Liceul cu Program Sportiv.
Foştii elevi, actualii prieteni
Fie că au făcut parte din generaţiile de dinainte de 1989 sau de după Revoluţie, elevii nu l-au uitat pe „dom` profesor“. Foştii săi elevi sunt acum oameni realizaţi, precum Rodica Munteanu, director adjunct la Colegiul Economic, soţii Darie şi Cristina Romaniuc, el şef la regia de Transport Public Local, iar soţia lui profesor la Udeşti.
O fostă elevă care s-a stabilit în Italia îl sună de Crăciun în fiecare an. Mulţi alţi elevi îl vizitează frecvent şi îl ţin la curent cu realizările personale şi profesionale.
A fost publicat în zeci de reviste literare şi pedagogice. Cochetează cu scrisul de mult timp şi a publicat anul acesta, în luna martie, volumul de proză intitulat „Urme în oglinda vremii“. O lună mai târziu, a ieşit de sub tipar volumul de versuri „Strigăt tăcut“.
Tradus în Albania
Pe 15 august a avut loc lansarea unui volum de proză, intitulat „Popasuri înlăuntrul clipei“ şi a încă unuia de versuri, „Ostatic în inima cuvintelor“. Profesorul mai are în lucru pentru tipar şi un roman de dragoste, cu titlul „Celia“. Emil Simion este citit chiar în Albania, deoarece o carte a fost publicată acolo de către un medic originar din Udeşti.
Profil
Născut: 23 octombrie 1943, Preoteşti, Suceava.
Studii: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Română-Franceză.
Familie: Căsătorit, are doi copii.
Întrebări şi răspunsuri
De ce aţi devenit cadru didactic?
Pentru că am avut în liceu şi facultate modele şi pentru că am vrut ca şi eu să pătrund cât mai adânc în sufletul elevilor şi să le cultiv anumite sentimente. Am devenit profesor pentru că am iubit elevii dar, mai presus de toate, pentru mi-a plăcut să privesc şi dincolo de pagina cărţii.
Oricine poate să devină profesor?
Trebuie să iubeşti elevul, meseria, să o faci cu pasiune şi acu drag, să „arzi“ pentru ea. Am încheiat cariera într-un colectiv extraordinar, în care ne-am respectat şi am luptat pentru acelaşi ideal. Cine vrea să facă meseria de profesor fără pasiune, mai bine o lasă baltă.
Ce-i place
„Mândria mea sunt copiii şi nepoţii. Fata duce ştafeta mai departe ca profesor de română la Liceul cu Program Sportiv, iar băiatul este inginer la o firmă din Suceava. Îmi place enorm să mă joc cu cei doi nepoţei“, mărturiseşte Emil Simion.
Ce nu-i place
Dascălul ar vrea să dispară ura şi vrajbă politică pentru că nu agreează conflictele. Nu îi plac nici fumatul şi băutura în exces. „Consider că lucrurile de scandal nu ar trebui difuzate, mai ales cele cu vocabular vulgar, care incită tineretul la apucături tot mai rele“, spune profesorul.






















































