Povestea mănăstirii în care erau trataţi răniţii din luptele purtate în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei
0
Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi este o biserică ctitorită în anul 1487 de voievodul Ştefan cel Mare. Ea este considerată a fi cea mai veche biserică ridicată de Ştefan cel Mare care se mai păstrează astăzi în forma ei originară.
Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din comuna suceveană Pătrăuţi este considerată cea mai veche biserică ridicată de Ştefan cel Mare care are şi în ziua de astăzi forma sa originară. Lăcaşul de cult a fost ctitorit în anul 1487 de marele voievod moldovean şi are la intrare un mesajul "Io Ştefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 luna iunie 12", scris în limba slavonă.
"Biserica de la Pătrăuţi este cea mai veche biserică construită de Ştefan cel Mare care îşi păstrează forma sa originară şi datorită faptului că vechea biserică a Mănăstirii Putna a fost distrusă de cazaci în secolul XVII, iar biserica <<Sfântul Pricopie>> din Bădeuţi a fost devastată de austrieci în anul 1916, perioadă în care Bucovina se afla sub ocupaţie habsburgică", a declarat profesorul Ilie Gliga.
Ştefan cel Mare a întemeiat în jurul Bisericii "Înălţarea Sfintei Cruci", Mănăstirea Pătrăuţi, singura mănăstire de maici ce a luat naştere în perioada domniei marelui voievod moldovean. De-a lungul timpului, mănăstirea a fost atacată de cazaci, tătari sau polonezi, astfel că a fost părăsită în nenumărare rânduri.
"Ştefan cel Mare a dispus înfiinţare mănăstirii de maici de la Pătrăuţi pe considerentul că aceasta se află la circa 10 kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, astfel că aici puteau fi trataţi cei ce erau răniţi în luptele purtate în apropierea cetăţii. Este adevărat că mănăstirea a fost părăsită de mai multe ori, din cauză că era atacată foarte des, semne ale acestor asalturi fiind vizibile şi acum pe pereţii bisericii. La începutul veacului XVIII, mănăstirea de maici de la Pătrăuţi a fost pusă pe picioare de Episcopul Calistru, însă doar până când Bucovina a ajuns sub stăpânire habsburgică, când mănăstirea a fost desfiinţată", a mai arătat Ilie Gliga.
În anul 1775, după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, localitatea Pătrăuţi a făcut parte din districtul Suceava, care era guvernat de austro - ungari. În aceste condiţii, mănăstirea de maici de la Pătrăuţi a fost desfiinţată, toate pământurile şi fondurile acesteia au fost date Episcopiei Rădăuţilor, biserica fiind transformtă într-o biserică parohială, aşa cum este şi în ziua de azi.
Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi este o construcţie de plan triconc, cu turlă pe naos.Edificiul este din piatră brută, iar la pronaos straturile de piatră alternează cu şiruri de cărămizi. Acoperişul este din şindrilă, cu rupere în pantă.
Biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biserică. Scena reprezentată pe peretele vestic al bisericii este "Judecata de Apoi". Această scenă prezintă lupta dintre îngeri şi demoni la judecarea oamenilor. Balanţa este mai grea către rai, cu toate că demonii încearcă să o încline către iad. Pictura interioară este de o înaltă calitate artistică şi datează din epoca lui Ştefan cel Mare.
Pictura interioară se remarcă prin scene de o deosebită frumuseţe, cu teme unice sau cu abordări extraordinare ale unor teme clasice, culoarea predominantă fiind ocru auriu, cunoscut sub numele de "galben de Pătrăuţi".
Alte ştiri pe această temă:
Fabuloasa legendă a celei mai vechi biserici de lemn din România: construită de Dragoş Vodă, mutată într-o singură noapte de oştenii lui Ştefan cel Mare
Se încarcă comentariile...
