Noua lege a vânătorii va duce la un adevărat măcel al păsărilor cântătoare
0Noua Lege Vânătorii este una destul de controversată. Această lege stabileşte că proprietarul unui teren nu se poate opune vânătorii pe terenul său, dacă acesta a fost inclus într-un fond cinegetic . O altă prevedere priveşte prelungirea cu până la trei luni a perioadei de vânătoare la 18 specii de păsări, chiar dacă acestea sunt în perioada de împerechere, fapt ce va duce la posibilitatea dispariţiei unor specii de păsări.
Societatea Ornitologică Română (SOR) i-a semnalat preşedintelui Klaus Iohannis faptul că noua lege a vânătorii votată în Senatul României este una de-a dreptul barbară. SOR, împreună cu Federaţia Coaliţia Natura 2000 România, a lansat campania „Opreşte barbaria, salvează ciocârlia!”, ca reacţie a faptului că noua formă propusă a Legii Vânătorii aprobată de Camera Deputaţilor ar putea duce la masacrul păsărilor, lansând şi o petiţie online împotriva acestei legi.
“SOR a oferit preşedintelului expertize ştiinţifice în urma cărora preşedintele a înţeles întors legea spre reanalizare către Parlament”, a declarat Sorin Trelea, preşedintele filialei Suceava a Societăţii Ornitologice Române (SOR).
Acesta a explicat care sunt nemulţumirile Societăţii Ornitologice Române cu privire la noua Lege a Vânătorii ce a fost aprobată de Camera Deputaţilor.
“Atât la peşti, cât şi la păsări, şi la mamifere, există o perioadă de prohibiţie, care ţine cont de biologia fiecărei specii în parte. Un aspect important este legat de o pasăre mică şi care a intrat în sufletul neamului nostru. Ciocârlia a fost înainte o pasăre pentru care vânătoarea nu era permisă. Era un simbol al sufletului românesc. Reintroducerea ciocârliei pe lista păsărilor ce pot fi vânate în unele zone din ţară va duce la diminuarea sau chiar dispariţia acestor păsări, simbol al culturii naţionale româneşti” a precizat Sorin Trelea.
Ornitologul rădăuţean a spus însă că ciocârlia are şi alte veleităţi, pe care românii nu le-au gândit niciodată.
“Pentru italieni de exemplu, ciocârlia are valoare doar culinară. Fie pasărea ca atare, preparată în diferite moduri dar în primul rând pateul din limbă de ciocârlie este considerat un deliciu formidabil. Numai că pentru o singură porţie de astfel de pateu din limbă de ciocârlie, pentru o singură persoană, trebuie împuşcate 100 de păsărele. Presiunea în Parlament vine din partea firmelor care asigură autorizaţiile de vânătoare, cazarea şi masa vânătorilor şi toată logistica necesară. Dumnezeu să îi privească cum merită pe aceşti oameni care fac lobby în Parlament pentru astfel de legi”, a concluzionat Sorin Trelea.
Nici vânători suceveni nu sunt de acord cu această nouă lege
Gheorghe Vlăişan, un vechi maistru de vânătoare din judeţul Suceava, un om ce i-a purtat prin pădurile şi miriştile Sucevei timp de decenii pe cei mai importanţi vânători ai ţării, consideră că modul în care s-a modificat Legea Vănătorii, nu aduce niciun folos vânătorilor, cu atât mai puţin vânatului iar despre proprietarii terenurilor pe care sunt delimitate fondurile de vânătoare, aceştia sunt chiar de-a dreptul scoşi din calcul.
“Legea 407/2006 trebuia înlocuită în totalitate cu o altă lege, care să fie pusă de acord cu legislaţiile din ţările cu tradiţie în domeniu din UE, în special Germania şi Austria şi care să aibă girul specialiştilor cu experienţă cinegetică. Susţinem punctul de vedere al preşedintelui, care sesizează că modificările şi completările aduse Legii 407/2006 aduc atingere concepţiei generale şi caracterului unitar al actului normativ. Încălcarea dreptului de proprietate a celor care deţin terenuri agricole sau silvice era prevăzut şi în legea nemodificată. Exista o regulă nescrisă din popor, care spune <<cine are cojocul aceluia este şi păduchele>>, ori se vede că statul vrea să aibă toţi <<păduchii>>, indiferent cine sunt proprietarii <<cojoacelor>>, a declarat Gheorghe Vlăişan.
Conform lui Gheorghe Vlaişan, modificările la articolul 5, referitoare la mărimea fondurilor cinegetice puteau să rezolve multe probleme legate de proprietarii terenurilor. În Austria, delimitarea fondurilor cinegetice are ca baza limitele proprietăţilor, suprafaţa unui fond cinegetic pleacă de la 150 hectare.
“Micşorarea de suprafeţe la fondurile cinegetice are şi aspect pozitiv pentru vânat, în sensul că fiecare gestionar caută să atragă cât mai mult vânat pe terenul lui prin creerea de condiţii de linişte, de adăpost şi de hrană calitativă şi diversificată. Modificările la articolul 7 din Legea 407/2006, puteau să includă şi persoane fizice care pot încheia contracte de gestionare a fondurilor cinegetice. Litera <<f>> la acest articol trebuia să conţină numai acele instituţii de învăţământ, la care studiul vânatului şi vânătoarea ocupă cel puţin 20% din activitate. În actuala conjunctură găsim fonduri cinegetice în gestiunea unor facultăţi de medicină veterinară sau alte instituţii de învăţământ care n-au nicio legătura cu vânatul, dar s-a creat posibilitatea <<marilor mahari>> din acele institute să practice vânătoare în mod gratuit. Părerea mea este că singurele instiţutii de învăţământ care ar trebui să beneficieze de prevederile acestui articol de lege sunt cele silvice sau cinegetice, care dispun de laboratoare adecvate şi cadre de specialitate de cea mai înaltă competenţă”, a mai declarat Gheorghe Vlăişan.
Camera Deputaţilor a adoptat la sfârşitul lunii febrarie un proiect de lege pentru modificarea Legii Vânâtorii. Principalele modificări sunt acelea că vânătoarea va fi permisă pe terenuri proprietate privată, fără acordul proprietarilor, iar perioada de vânătoare a fost majorată cu până la trei luni pentru anumite specii de păsări. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, precizând că această nouă lege este de natură să aducă atingere dreptului de proprietate şi să afecteze protejarea unor specii cinegetice, însă demersul preşedintelui nu a avut efectul scontat.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
