Meniul diabeticilor explicat de specialişti - ce au voie să mănânce bolnavii şi cum îşi dau seamă că un aliment le face rău

Dieta pentru diabetul zaharat este pentru toată viaţa

Varianta pe scurt este următoarea: fără băuturi răcoritoare, nici măcar light, doar apa simplă sau apa minerală. Nimic prăjit, doar grătar sau fiert, fără banane, struguri sau prune. Sunt permise trei fructe de mărime medie pe zi, de exemplu mere, portocale, kiwi, când simţiţi gustul dulce în gură, fugiţi de el, înseamnă ca alimentul nu e bun.

De-a lungul timpului, recomandările alimentare pentru pacienţii cu diabet zaharat (DZ)  s-au dovedit destul de restrictive în privinţa hidraţilor de carbon (HC). Alimentele ce conţineau zahăr au fost excluse din dietă ceea ce ducea la un sentiment de vinovăţie la persoanele diabetice când „regula era încălcată”. Această concepţie este depăşită pentru că s-a dovedit că alimentele cu conţinut scăzut de zahăr nu înrăutăţesc controlul glicemic. Orice persoană, chiar şi fără diabet, ar trebui să fie atentă la ceea ce şi cât mănâncă.

Regimul alimentar (dieta) în DZ a trecut prin mai multe etape. Prima etapă a recomandărilor dietetice în DZ datează din 1915 şi a fost dominată de restricţia totală a glucidelor considerate „vinovatele principale” de manifestările bolii. Etapa a II-a a început în 1940 prin regimul bogat în lipide şi legume. Din 1980 s-a estimat că raţia glucidică în DZ poate fi de 55-60% din necesarul caloric. La ora actuală se subliniază rolul individualizării regimului alimentar, recomandând luarea în considerare a profilului metabolic, a obiectivelor terapeutice, a obiceiurilor alimentare în locul regimului rigid cu număr fix de calorii şi macronutrienţi.

„Consensul la care s-a ajuns în prezent este acela că dieta pacienţilor cu diabet zaharat trebuie să se apropie cât mai mult de recomandările nutriţionale pentru o persoană sănătoasă, bazându-se pe principiile fundamentale ale nutriţiei cu individualizările impuse de vârstă, sex, activitate fizică, stare de nutriţie, obiceiuri alimentare, disponibilităţi financiare şi de patologia asociată - obezitate, dislipidemie, afecţiuni renale, etc“, a arătat doctorul Claudiu Cobuz, medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.

Aderenţa pacienţilor la dietă reprezintă o problemă importantă, iar regimurile restrictive, monotone, costisitoare, greu de realizat sunt abandonate. Este încurajat consumul de HC din fructe, cereale integrale, legume, leguminoase şi produse lactate degresate. Cheia atingerii controlului glicemic este monitorizarea HC prin cântărire, echivalenţe sau estimare din experienţă. Utilizarea indicelui glicemic şi a încărcăturii glicemice aduce un beneficiu modest fără de luarea în considerare doar a cantităţii totale de HC. La fel ca populaţia generală, pacienţii cu DZ sunt încurajaţi să consume diverse alimente ce conţin fibre (14g/1000kcal).

„Când simţiţi gustul dulce în gură, fugiţi de el“

Alimentele care conţin glucide determină nivelul glicemiei postprandiale. Astfel, reducerea cantităţii de glucide din dietă pare a fi o alegere logică pentru scăderea glicemiei postprandiale. Alimentele care conţin glucide reprezintă şi surse importante de energie, fibre, vitamine, minerale, constituind componente importante ale dietei diabeticilor.

Glicemia postprandială este determinată în primul rând de apariţia glucozei în circulaţie după digestie şi absorbţie. Secreţia normală de insulină menţine glicemia la valori normale, dar la persoanele cu diabet zaharat, defectele în acţiunea insulinei, în secreţia de insulină sau în ambele afectează reglarea glicemiei postprandiale ca răspuns la HC alimentari. Glicemia postprandială este influenţată atât de cantitatea cât şi de calitatea HC din alimente.

În mod practic glucidele se împart în 3 categorii: interzise, permise şi cântărite zilnic. Din prima categorie fac parte alimentate care determină creşterea rapidă a glicemie: zahăr, miere de albine, dulceaţă, gem, marmeladă, peltea, bomboane, ciocolată, halva, rahat, sirop, compoturi îndulcite, făinuri, biscuiţi, cozonac, prăjituri cu cremă, îngheţată, banane, struguri, fructe uscate (caise, prune, mere, pere, stafide, curmale, smochine, castane), must, băuturi alcoolice (bere, vin dulce, şampanie, lichior etc.) şi răcoritoare dulci.

Alimentele permise nu influenţează valorile glicemice: carne de vacă, viţel, pasăre, miel, iepure, peşte (proaspătă, friptă, grătar, fiartă); ouă; ulei de floarea soarelui, ulei de porumb, ulei de măsline; legume şi zarzavaturi (varza, conopida, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roşii, lăptuci, urzici, ridichi, ciuperci, ardei graşi, capia, gogoşari, ştevie, castraveţi, lobodă, mărar, cimbru, frunze de pătrunjel, leuştean, fasole păstăi). Alimentele cântărite zilnic cuprind fructe proaspete cu conţinut glucidic între 5 şi 15%, produse lactate cu 4% glucide, făinoase şi alte legume – proporţia este stabilită de medicul specialist.

„În concluzie, regimul alimentar in diabetul zaharat nu diferă semnificativ de alimentaţia sănătoasă a persoanelor fără diabet. Varianta pe scurt este următoarea: fără băuturi răcoritoare, nici măcar light, doar apa simplă sau apa minerală; nimic prăjit, doar grătar sau fiert, fără banane, struguri sau prune; sunt permise trei fructe de mărime medie pe zi, de exemplu mere, portocale, kiwi, când simţiţi gustul dulce în gură, fugiţi de el, înseamnă ca alimentul nu e bun. Dieta pe care fiecare pacient cu diabet zaharat trebuie sa o respecte nu este temporară, ci pentru toată viaţa”, a mai precizat doctorul Claudiu Cobuz.

Vă recomandăm şi:

Cea mai perversă boală, cu simptome ascunse şi câţiva ani. Când o descoperim, e deja prea târziu - ce spun medicii despre boala pe care o au mulţi români