Lucrările de închidere şi ecologizare a şapte gropi de gunoi neconforme din judeţul Suceava au fost finalizate
0Cele şapte depozite din Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret, Rădăuţi şi Suceava au fost închise în baza unui proiect cu finanţare europeană. Investiţia este parte componentă a proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”. Acesta prevede şi construirea celor două gropi ecologice de deşeuri de la Moara şi Pojorâta.
O minune mai rar întâlnită în România s-a produs în cazul lucrărilor făcute pentru închiderea lucrăilor neconforme din judeţul Suceava. Cu câteva luni înainte de termenul stabilit, s-a făcut recepţia finală a lucrărilor la cele şapte depozite de deşeuri neconforme din Suceava.
„Închiderea de deşeuri neconforme de la Suceava a însemnat o suprafaţă acoperită de opt hectare, cel mai mare proiect la care am lucrat. Au fost în total şapte depozite – Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret, Rădăuţi şi Suceava. Cel mai mare dintre toate a fost Suceava şi a fost un şantier de cea mai mare complexitate dintre toate lucrările pe care le-am avut. Am realizat o protecţie de mal pe o lungime de peste un kilometru, cu o soluţie deosebită, realizată în premieră în judeţul nostru, care pune în siguranţă eventuala curgere de deşeuri în râul Suceava.
Investiţia a fost realizată conform proiectului, este acum înierbat, ecologizat. Sunt echipamente electronice care monitorizează on-line, de la distanţă, parametrii de mediu. Totul este funcţional, dumneavoastră apreciaţi dacă rezultatul muncii noastre arată bine sau nu”, a explicat inginerul Viorel Papuc, directorul general adjunct al SUCT Suceava, firma care a dus la bun sfârşit lucrarea înainte de termen, împreună cu alţi doi agenţi economici asociaţi – Aglomancha Empresa Constructora SA şi Consul ABC SRL.
În ceea ce priveşte sistemul de impermeabilizare, acesta a fost realizat prin aşternerea peste deşeurile vechi a unui strat de 20 de centimetri de sol inert, mai întâi. Peste acesta s-a aşezat un al doilea strat din materiale minerale, peste care s-a aşternut un alt strat de geocompozit şi deasupra un metru de pământ, care a fost acoperit şi s-a asigurat la final protecţia acestor straturi cu plasă de iută. Pe ultimul strat s-a făcut o însămânţare cu un mix de seminţe de plante perene.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu, a declarat că etapa considerată cea mai grea în proiectul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava a ieşit cel mai bine.
„Aici era un spaţiu extrem de urât, care acum a fost redat naturii. Peste cinci ani, Primăria municipiului Suceava poate să considere că va avea la dispoziţie, cu cele opt hectare, un fond de rezervă pentru dezvoltarea oraşului. Suntem mulţumiţi de felul în care s-a realizat această etapă a proiectului şi vom dori să fie terminate până la sfârşitul anului şi celelalte părţi din proiect, pentru a se putea spune că în judeţul Suceava, capitolul de management al deşeurilor va fi încheiat”, a precizat Alexandru Rădulescu.
Directorul general adjunct al SUCT, Viorel Papuc, a completat că în ceea ce priveşte investiţia realizată de firma pe care o reprezintă împreună cu co-asociaţii săi, de închidere a gropilor de gunoi din localităţile mai sus enumerate, a avut ca termen de finalizare data de 17 iunie 2016. Lucrările au fost finalizate încă din 20 ianuarie 2016 şi şi ceea ce este important este faptul că s-au încadrat în bugetul alocat proiectului.
Desigur, investiţia în valoare totală de 150,7 milioane de lei va fi monitorizată, a arătat vicepreşedintele CJ Suceava, Alexandru Rădulescu, pe o perioadă de 12 luni. Monitorizarea va fi asigurată şi de un sistem computerizat care verifică, la fiecare dintre aceste foste halde de gunoi din principalele oraşe ale judeţului, mai mulţi parametri, prin sonde instalate: de la nivelul levigatului (al scurgerilor din vechiul depozit de gunoi, acum acoperit cu pământ) la emisii de gaze.
Printr-o staţie computerizată care nici măcar nu necesită zi şi noapte prezenţa umană, toate aceste măsurători, înregistrate prin acele sonde, sunt transmise zilnic instituţiilor abilitate să ia decizii în cazul în care situaţia parametrilor ajunge la un nivel critic. Structurile de mediu, Consiliul Judeţean, Primăria, SGA, etc au astfel posibilitatea să intervină în timp real dacă s-ar observa o depreciere abruptă a parametrilor constataţi prin sondele plantate în perimetrele vechilor gropi de gunoi.
Se încarcă comentariile...
