Decizia luată de activistul de Mediu care, de 13 ani, se luptă pentru desfiinţarea gropii de gunoi de pe vârful Mestecăniş

Groapa de gunoi Mestecăniş. FOTO Dănuţ Zuzeac

Aristide Maxim, liderul sătenilor din Pojorâta, care s-au opus construirii gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniş, strânge semnături pentru a candida la preşedinţia Consiliului Judeţean Suceava. El explică, pentru „Adevărul”, cum a apărut investiţia controversată.

Aristide Maxim locuieşte în comuna Pojorâta din judeţul Suceava. Pe raza acestei localităţi, în vârful Pasului Mestecăniş, într-o superbă zonă turistică, Consiliul Judeţean (CJ) Suceava a construit platforma ecologică de depozitare a deşeurilor, un proiect controversat, care a inflamat o ţară întreagă.

Practic a fost ras un vârf de munte pentru a face loc unui spaţiu de depozitare a gunoiului produs de suceveni.

Deşi a fost finalizat în urmă cu doi ani, depozitul nu este nici acum funcţional pentru că o mână de săteni, în frunte cu Aristide Maxim, a îndrăznit să înfrunte statul în instanţă.

Într-un interviu acordat publicaţiei noastre, Aristide Maxim a făcut un scurt istoric al proiectului care le-a schimbat viaţa oamenilor din Valea Putnei.

„La început nu a vrut să lupte nimeni. Eu am avut curaj, eu m-am băgat. Vocea mea s-a auzit în permanenţă. M-am opus acestui proiect încă din 2007, când era doar pe hârtie”, a spus Aristide Maxim.

 El a arătat că în anul în care România a intrat în Uniunea Europeană,  CJ Suceava a trimis o adresă Consiliului Loca (CL) Pojorâta prin care a cerut transferul a 10 hectare de teren, pentru construirea unui depozit de deşeuri, pe Mestecăniş, în localitatea Valea Putnei. Două zile mai târziu, CL emite hotărârea nr.14, prin care decide să pună la dispoziţia CJ Suceava 5 hectare de teren, în locul numit Putnişoara la aproximativ 1,5 km distanţă de zona unde s-a construit în cele din urmă depozitul.

Aristide Maxim FOTO: Dănuţ Zuzeac

În data de  25.08.2008, CL Pojorâta  abrogă hotărârea precedentă, aprobă o altă cu nr.75, în care atribuie 9 hectare de teren pentru groapa de gunoi, pe amplasamentul actual, lângă DN 17.

În data de 9.08.2010, CL Pojorâta aprobă darea în administrarea CJ Suceava respectiva suprafaţă de teren, care se afla în proprietatea publică la comunei. Aristide Maxim atacă în instanţă decizia Primăriei Pojorâta şi, după 3 ani de procese, câştigă, prin decizia nr. 182 din 28.01.2016 a Curţii de Apel Cluj definitivă şi executorie. Practic, groapa de gunoi rămăsese în aer, pentru că terenul de sub construcţie intra din nou în proprietatea comunei.

 În tot acest timp, CJ a construit platforma de deşeuri. Pentru săteni a început o nouă luptă şi anume să împiedice punerea în folosinţă a depozitului. Sigur că nici autorităţile nu s-au lăsat, mai ales că exista riscul să fie obligate să returneze sumele alocate de UE pentru construirea platformei ecologice.

 Aşa că au făcut o nouă consultare public, despre care Aristide Maxim spune că a fost „formală”. În data de 9.09.2016, CL Pojorâta decide să reatribuie terenul de sub platforma ecologică Consiliului Judeţean Suceava, dar nu sub forma administrării, ci îl dă în proprietate.

Aristide Maxim a atacat în instanţă şi această nouă hotărâre.

 În 2017, sătenii au primit un ajutor neaşteptat. Firma Plopeanu şi Ionescu din Cluj a decis să se alăture luptei împotriva gropii de gunoi. Aristide Maxim a fost contactat de casa de avocatură care auzise de acţiunile sale.

 „Le-am pus la dispoziţie parte din materialele pe care le aveam şi cu care câştigasem procesul la Cluj. Când a văzut că nu s-a respectat decizia unei Curţi de Apel, doamna Ioanescu, originară din Vatra Dornei, a copilărit aici, tatăl ei are casă în Pojorâta, n-a stat pasivă şi a hotărât să se implice în stoparea acestei obiectiv. A solicitat CJ să dea documentele cerute. Noi am cerut studiul de fezabilitate al proiectului în 2010 şi l-am primit în 2019”, a spus bărbatul.

Studiul de fezabilitate le-a întărit sătenilor convingerea că au dreptate şi că proiectul ar fi fost implementat cu încălcarea gravă a unor prevederi legislative.

 „Ei au trecut în documente distanţa de 1.5 km faţă de casele locuite, în realitate într-un  raport tehnic făcut de o firmă se arată că faţă de cea mai apropiată construcţie distanţa este de 460 de metri. Faţă de satul Valea Putnei sunt 900 de metri. Faţă de drumul european distanţa minimă e de 40 de metri. Intră în acea zonă roşie de poluare cu factori cancerigeni. Câteva milioane de oameni pe an trec pe lângă acest depozit”, a mai arătat sursa citată. Potrivit legii, distanţa până la prima casă trebuie să fie de 1.000 de metri.

Sătenii se luptă şi acum cu statul. La fel şi casa de avocatură Plopeanu şi Ionescu. Primii au un proces la o instanţă din Iaşi, în timp ce casa de avocatură se judecă într-un alt dosar la Târgu Mureş.

După ani de zile de implicare şi efort, Aristide Maxim a decis să intre în politică. S-a înscris în Partidul Verde şi strânge semnături pentru a candida la preşedinţia CJ Suceava. Spune că astfel ar reuşi să îndrepte numeroase nedreptăţi comise de administraţia judeţeană în relaţia cu cetăţeanii.

Citeşte şi:

Topul celor mai bune cartiere din marile oraşe şi cât costă aici apartamentele

Revoltă în Poliţie: „Am ajuns firma de pază a ţiganilor. Asta se întâmplă când apar cumetriile cu ţiganii şi şefii poliţiei mănâncă din palma lumii interlope”