Cum s-au transformat Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare din prieteni în duşmani, pentru a redeveni apoi aliaţi
0Vlad Ţepeş l-a ajutat pe Ştefan cel Mare să ajungă pe tronul Moldovei. Acesta din urmă l-a trădat pe domnitorul muntean, a atacat Cetatea Chilia, iar ulterior l-a obligat să părărească tronul Ţării Româneşti. După 12 ani petrecuţi în închisoare, Ţepeş este şi el ajutat la rândul său de Ştefan cel Mare să redobândească conducerea Munteniei.
Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare au fost doi dintre cei mai importanţi şi cunoscuţi domnitori români. Dacă voievodul moldovean a avut o domnie îndelungată pe tronul Moldovei, Ţepeş s-a aflat în trei rânduri la conducerea statului muntean. La început cei doi au fost prieteni apropiaţi, însă cu timpul au devenit duşmani, deşi i-ar fi legat o relaţie de rudenie, Ştefan şi Vlad fiind conform unor surse verişori.
După ce în toamna anului 1451, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, este asasinat la Reuseni de fratele său vitreg Petru Aron, tânărul Ştefan se adăposteşte la curtea lui Vlad Ţepeş, cel ce avea să devină un an mai târziu domnitorul Ţării Româneşti.
„Petru al III-le Aron bătînd şi ucigînd pe Bogdan al II-le tatul lui Stefan cel Mare, acesta scapă in Muntenia, unde găseşte adăpost şi ajutor la curtea lui Vlad Ţepeş, ce domnea pe atunci in acea ţară, şi care îi dă mijlocul de a răsbuna moartea tatului seu, alungînd in scaun pe unchiul seu Petru. Ureche ne spune anume că Stefan s’a ridicat din ţara Muntească, cu mulţime de oştire adunată atît de acolo cît şi din Moldova, care se vede că era nemulţămită cu domnia lui Petru al III-le, şi intrînd in ea <<s’au lovit cu oştirea lui Petru la sat la Joldeşti, in ziua de 12 April 6965 (1457), unde Stefan eşi invingător>>”, a explicat istoricul român Alexandru D. Xenopol.
Din cauză că regele ungar Matia Corvin i-a oferit azil politic lui Petru Aron, Ştefan cel Mare atacă în anul 1462 Cetatea Chilia, aflată în posesia Ţării Româneşti condusă de Vlad Ţepeş, însă păzită de o garnizoană maghiară. Domnitorul moldovean nu a ţinut cont de faptul că Muntenia se afla în război cu turcii, trădându-l astfel pe cel ce l-a ajutat să recupereze tronul tatălui său.
„De abia se intorsese Stefan din expediţia lui in Ardeal şi îl videm că atacă Chilia, cetate ce se afla pe atunci in stăpînirea Munteniei (...). Stăpînirea lui Vlad Ţepeş asupra Chiliei era deci dreaptă. Se vede insă că Stefan cel Mare, care considerase pe Petru ca un uzurpator al tronului tatălui său nu vroia să recunoască nici unul din actele sale ca legiuit făcute, şi deci cu atîta mai puţin instrăinarea unei posesiuni a ţărei sale. De aceea il videm atăcînd Chilia, tocmai in acel timp cînd Vlad Ţepeş domnul Munteniei ducea greaua lui luptă contra Turcilor (...). După cum se vede Stefan vroia să facă mai mult un act de duşmănie contra Ungariei, atăcînd Chilia. El însă nu se gîndi să ţină samă că această lovitură, indreptată in contra Ungurilor, atingea mai ales pe Vlad Ţepeş, care ar fi trebuit să’i fie aliat firest in lupta contra Otomanilor”, a mai arătat Alexandru D. Xenopol.
Vlad Ţepeş a petrecut 12 ani în închisoare după ce a fost alungat de pe tronul Ţării Româneşti de către Ştefan cel Mare
Vlad Ţepeş a reuşit să le administreze o înfrângere dură turcilor în vara anului 1462, în bătălia de la Târgovişte. Cum otomanii erau susţinuţi chiar de Ştefan cel Mare, căruia îi fusese promisă Cetatea Chilia, domnitorul muntean şi-a îndreptat armele către cel moldovean, însă a ieşit învins din lupta purtată cu Ştefan cel Mare fiind obligat să se refugieze în Ungaria.
„Pe când oastea islamică nu-şi potolise încă setea, s-a văzut o ceată numeroasă de oşteni ghiauri. Deoarece Vlad Ţepeş se afla în duşmănie veche cu domnul Moldovei, acesta socotind sosirea victorioasă a sultanului un bun prilej, se pregătise să devasteze Ţara Românească. De aceea, aflând aceasta, el a trimis ceata aceea de nelegiuiţi ca să oprească trecerea moldoveanului”, a relatat istoricul turc Saadeddin Mehmed.
Acest episod este povestit şi de istoricul român Alexandru D. Xenopol care spune: „El (n.r. – Vlad Ţepeş) lasă deci pe Turcii pe care îi combătea, ca să fie urmăriţi de un general al seu, iar dînsul pleacă in persoană contra lui Stefan cel Mare, spre a răsbuna odată cu nedreptatea ce i se făcea şi călcarea datoriei de recunoştinţă. Stefan cel Mare părăseşte asediul Chiliei, pe care nu o putuse lua, şi merge să intîmpine pe Ţepeş. Se dă o luptă in care Ţepeş este bătut, tocmai pe cînd generalul seu era sfărămat de armata turcească. Vlad Ţepeş fuge in Ungaria”.
După ce Ştefan cel Mare l-a alungat pe Ţepeş de pe tronul Ţării Româneşti, la conducerea ţării este numit fratele acestuia din urmă Radu cel Frumos. Vlad Ţepeş a cerut sprijinul lui Matia Corvin, însă nu numai că nu este ajutat de regele ungar ci este încarcerat la Vişegrad timp de 12 ani de zile fiind acuzat de trădare, după care este arestat la domniciliu vreme de doi ani la Buda. El este eliberat abia în anul 1475, după ce Ştefan cel Mare i-a cerut acest lucru lui Matia Corvin. Abia atunci, relaţiile dintre Ştefan şi Ţepeş au început să se mai liniştească.
„După ce Ştefan răspinge marea năvălire a Turcilor, el trece in Muntenia şi dă afară pe Laiotă Basarab, restituind de astă dată inapoi pe Vlad Ţepeş, in care el credea că va găsi un sprijin in contra Otomanilor”, a menţionat Alexandru D. Xenopol.
Cea de-a treia domnie a lui Vlad Ţepeş nu a durat foarte mult. La sfârşitul anului 1476, acesta a fost asasinat de unul dintre boierii săi, Basarab cel bătrân Laiotă, cu puţin timp înainte ca voievodul muntean să-i învingă din nou pe turci.
„In anul 1476, regele Ungariei Mateiu au pus inapoi domn in Basarabia pe Vladislav Dracula, fost voievod al acelei ţări, după ce îl ţinuse aproape 12 ani in prinsoare, care insă fu ucis de un serv al seu trădător, când alergau intr’o zi impreună călări”, a povestit istoricul polon Astfelin Miehovsky.
Există mai multe ipoteze ce privesc asasinarea lui Vlad Ţepeş, cert este că moartea sa a fost un act de trădare. Nu se ştie cu exactitate unde sunt înmormântate rămăşiţele domnitorului.
Alte ştiri pe această temă:
Domnitorul Şerban Cantacuzino, cel ce a scăpat Viena din asediul otomanilor
Se încarcă comentariile...
