Cum încearcă ÎPS Teodosie să-şi transforme mănăstirea privată şi complexul hotelier în monument istoric

Fundaţia controlată de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul de Constanţa, a cerut Ministerului Culturii clasarea ca monument istoric a complexului bisericesc de lux construit în judeţul Suceava pe locul casei în care a copilărit ierarhul. Dacă primeşte aprobarea, prelatul scapă de amenzile pe care i le tot dau pompierii

În ultimii 15 ani, în satul Gheorghiţeni din comuna suceveană Dorna Arini a fost ridicat un vast complex bisericesc care include un hotel de trei stele şi o bază de tratament balnear. Construcţia mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului a început în anul 1999, pe locul în care s-a aflat casa părintească a arhiepiscopului Tomisului, ÎPS Teodosie.

În anul 2013 Fundaţia „Sfinţii Procopie şi Elisabeta”, proprietarul complexului bisericesc, din conducerea căreia face parte şi ÎPS Teodosie, a solicitat Ministerului Culturii clasarea complexului bisericesc ca „Ansamblu – Monument de Arhitectură Tradiţională”.

Dosarul întocmit de arhitecţi angajaţi de Fundaţia „Sfinţii Procopie şi Elisabeta” a fost discutat în prima fază în Comisia Zonală Suceava a monumentelor istorice, în septembrie 2013. „Dosarul a primit aviz favorabil pentru înscrierea în lista monumentelor istorice ca monument de arhitectură tradiţională de categorie valorică B. Construcţiile, în majoritate din lemn, au o prelucrare manuală extrem de laborioasă şi complicată, uneori excesivă, dar în sine este o colecţie vie de elemente decorative ce îmbină arta tradiţională cu aspecte inedite ale artei culte a lemnului”, a explicat Viorel Blănaru, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Suceava, motivele pentru care Comisia Zonală a acceptat solicitarea de clasare a complexului monahal ca monument de arhitectură.

Aviz negativ de la Comisia Naţională

Comisia Zonală a transmis dosarul la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice pentru îndeplinirea formalităţilor de emitere a ordinului de ministru. Dosarul a fost analizat în trei şedinţe ale Comisiei Naţionale, iar spre sfârşitul anului 2014 a respins punctul de vedere al Comisiei Zonale şi a respins clasarea.

„Nu întruneşte calităţile estetice şi compoziţionale ale unui ansamblu coerent de arhitectură tradiţională. Detaliile sunt tradiţionale, dar nu şi ansamblul compoziţional în sine”, a explicat Viorel Blanaru motivul invocat de Comisia Naţională.

Între timp, la Dorna Arini a demarat construcţia unei noi biserici, în stil „ştefanian”. Dosarul modificat ar urma să fie depus din nou la comisia pentru monumente după finalizarea noii biserici.

Hotelul şi baza de tratament nu au aviz de la ISU

Complexul bisericesc de la Dorna Arini nu are însă toate documentele în ordine. Două dintre clădirile construite în 2010, hotelul şi baza de tratament balnear, nu au aviz de funcţionare de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Este vorba de două construcţii realizate exclusiv din lemn, cu câte cinci şi şapte etaje. Pompierii au constatat că cele două clădiri nu respectă normele de protecţie în caz de incendiu şi au cerut intrarea în legalitate. Din 2010, pompierii au amendat în fiecare an complexul bisericesc pentru că funcţionează fără aviz de la ISU.

Dacă în cazul clădirii cu cinci etaje ar putea fi realizate unele modificări structurale care să permită autorizarea, şeful ISU Suceava, generalul Ion Burlui, a precizat că în cazul clădirii cu şapte etaje este total imposibilă intrarea în legalitate.

„Este din lemn, în stil pagodă, scările exterioare sunt din lemn, nu au ce să-i mai facă. Acolo trebuie făcută altă construcţie, pentru că autorizaţie nu pot să primească. Pentru ceea ce este existent acolo nu putem să dăm aviz”, a explicat Burlui.

 „Ce e mai important, omul sau construcţia?”

Şeful pompierilor suceveni a precizat că mai ales la baza de tratament balnear, în cazul unui incendiu, s-ar putea produce o adevărată tragedie.

„La tratament nu vin sportivi care fac parapantă, vin oameni bătrâni, vin oameni cu afecţiuni, vin pensionari, persoane care nu au cea mai promptă reacţie în cazul în care se întâmplă un eveniment. Nu au sprint, să iasă în fugă. Dacă incendiul se produce la un etaj inferior şi arde casa scărilor, pe unde să coboare? Ce să facă, să sară de sus ca la World Trade Center?”, s-a întrebat generalul Ion Burlui.

Şeful ISU Suceava a explicat că prin amenzile aplicate a încercat să conştientizeze conducerea complexului monahal cu privire la riscul pe care îl reprezintă funcţionarea celor două clădiri.

„Ce e mai important, omul sau construcţia? Eu spun că omul şi de asta nu facem rabat şi am dat şi sancţiuni. Trebuie ca responsabilitatea celor care gestionează acele imobile să fie maximă”, a spus Burlui.

Ce spune legea pentru protecţia monumentelor

În cazul în care complexul bisericesc ar deveni monument istoric, clădirile ar intra sub incidenţa Legii 422/2001 privind monumentele istorice. Articolul 11 din actul normativ prevede că intervenţiile la monumentele se fac în condiţii foarte stricte, iar desfiinţarea sau distrugerea parţială sau totală sunt interzise. Prin urmare, dacă aşezământul ar primi clasificarea de monument istoric, administratorii complexului ar putea invoca faţă de pompieri imposibilitatea legală de a efectua intervenţii asupra clădirilor.

Un milion de euro de la stat pentru o nouă biserică

Mănăstirea ”Acoperământul Maicii Domnului” a fost construită de ÎPS Teodosie pe terenul moştenit de la părinţi. Construcţia complexului a început în 1999. În prezent, aşezământul monahal beneficiază de 6.800 de metri pătraţi de construcţii şi un domeniu de 20 de hectare. Complexul bisericesc include o clopotniţă cu 24 de clopote, înaltă de 41 de metri, un hotel de trei stele, un pavilion administrativ aferent hotelului, spaţii de producţie, sală de conferinţe şi restaurant, o bază de tratament balnear recuperator, aflată acum în extindere, unde pacienţii sunt trataţi ca la orice spital de stat. Complexul are acum 80 de locuri de cazare.

Anul acesta, în cadrul complexului a început construirea unei noi biserici, de mari dimensiuni, cu arhitectură inspirată de la bisericile medievale de patrimoniu din Suceava. Lucrările estimate la un milion de euro sunt finanţate majoritar de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Printr-o tranzacţie cu cântec parafată în 2010, Mănăstirea din Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, două case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă. Iniţial, terenul moştenire a fost donat bisericii de către Teodosie, întrucât călugării şi înalţii ierarhi nu au voie să deţină averi personale, după ce au depus aşa-numitul jurământ de sărăcie. După afacerea cu pricina, Teodosie s-a ales cu apelativul "Hapsâneanul".