Tezaurul din mahala. Uimitoarea poveste a comorii descoperită în anii '70, în cel mai rău famat cartier al Sloboziei

24 de monede de aur şi aringint

În anul 1974, în timpul unor excavări, la marginea Slobozia, pe locul unde astăzi se află cartierul Bora, au fost descoperite mai multe monede din aur şi argint. Piesele se află acum expuse la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Cartierul Bora este unul dintre cele mai rău famate locuri din Slobozia şi, totodată, cele mai sărace. Mai bine de jumătate din populaţia de etnie romă trăieşte doar din ajutorul social acordat de primărie.

Nimeni nu s-ar fi gândit vreodată că sub bordeiele plămădite din lut, înghesuite la olaltă cu celebrele case cu turnuleţe ţigăneşti s-ar putea ascunde vreo comoară.

„N-am auzit neamule ca la noi aici să fi fost găsit aşa ceva. În 70 eram destul de tânără şi mi-ar fi zisă ceva moşii mei” spune Maria Ivan, o ţigancă bătrână care stă în poarta unui bordei şi pufăie dintr-o ţigară, bodogănind în acelaşi timp un puradel.

 Confirmarea despre tezaurul ascuns sub pământul mahalalei Sloboziei şi scos la lumină acum patruzeci de ani vine din partea scriitorului ialomiţean George Stoian. El a studiat acest aspect şi a inserat totul în lucrarea sa „Amintirile Slobozia”, o carte despre oameni şi locuri din vechea Slobozie.

 „A fost descoperit cu totul întâmplător un tezaur de 24 de monede. Erau 20 de taleri de argint şi 4 ducaţi de aur. Acum sunt expuse la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi” susţine George Stoian.

Colecţie la loc de cinste

La rândul lor, muzeografii de la Călăraşi confirmă şi ei existenţa monedelor descoperite în ţărâna mahalalei de la Slobozia. Potrivit acestora, tezaurul descoperit în timpul săpăturilor executate la Bora în 1974 este alcătuit din ducaţi din  Ţările de Jos şi unul bătut în vremea lui Rudolf al II-lea, ca rege al Ungariei. Tezaurul cuprinde într-adevăr piese din aur şi argint.

Într-o lucrare de specialitate, directorul Muzeului Dunării de Jos de la Călăraşi explică şi cum a fost posibil ca tezaurul să ajungă în Slobozia. „Cel mai probabil tezaurul constituise averea sau colecţia cuiva, dată fiind diversitatea pieselor. Nu e vorba de niciun scenariu, aceste aspecte pot fi demonstrate ştiinţific, cu probe” preciza Marian Neagu.