Doctorul Poenaru, cel mai iubit dintre medicii Bărăganului interbelic. Victor Rebengiuc l-a interpretat magistral
0
Doctorul Poenaru a făcut istorie în Bărăganul interbelic, după ce a înfiinţat spitalul din Ţăndărei şi a alinat suferinţele oamenilor. Personalitatea sa fascinantă a ajuns şi pe marile ecrane, în interpretarea lui Victor Rebengiuc
Este anul 1978. Pe străzile oraşului Ţăndărei, din judeţul Ialomiţa, este forfotă mare. Se turnează un film, iar rolul principal este jucat de Victor Rebengiuc. „Mi-amintesc faptul că era foarte frig afară şi că toţi oamenii au venit să stea buluc să vadă ce facem noi acolo. A fost un film rezonabil“, declara actorul în urmă cu câţiva ani.
Filmul regizat de Dinu Tănase se numeşte „Doctorul Poenaru“ şi prezintă povestea celui mai iubit medic din Bărăgan. „Un doctor proaspăt venit de pe front şi trimis de autorităţi într-un loc sărac şi izolat din Bărăgan încearcă să-şi facă onest meseria de medic, în ciuda lipsurilor inerente şi a micilor complicităţi locale. Eforturile sale de a impune reguli stricte de igienă şi de a îmbunătăţi starea sănătăţii localnicilor se lovesc inerent de corupţie, de inerţia locuitorilor şi de obtuzitatea unor şefi locali, astfel încât doctorul Poenaru este nevoit să se recunoască, în cele din urmă, înfrânt“, se arată în sinopsisul filmului bazat pe volumul omonim semnat de fiul medicului, scriitorul Paul Georgescu.
Din distribuţia lungmetrajului au mai făcut parte şi alţi actori de seamă, între care Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Mitică Popescu, Carmen María Strujac, Vasile Niţulescu, Elena Dacian, Lucia Boga şi Paul Lavric.
Scenă din filmul Doctorul Poenaru, intrerpretat de Victor Rebengiuc
Pe front, în Primul Război Mondial
Cum se face că un medic din Ţăndărei a ajuns personaj de film? Ei bine, nu era un medic oarecare, ci Dumitru Georgescu, un profesionist desăvârşit pe care oamenii locului l-au îndrăgit peste poate. Atât de mult încât i-au schimbat şi numele de familie în Poenaru, o trimitere la satul Poiana, acolo unde s-a născut doctorul. Dumitru Georgescu a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, iar în timpul Primului Război Mondial a plecat pe front, unde s-a ocupat de îngrijirea soldaţilor răniţi în luptă.
Casa din Ţăndărei în care s-a filmat pelicula Doctorul Poenaru
Era considerat cel mai iscusit doctor din baza militară. După terminarea conflagraţiei, tânărul doctor s-a stabilit la Ţăndărei, unde a înfiinţat un spital şi s-a specializat în Medicină Internă. Pe lângă consultaţii şi tratamente, medicul le oferea pacienţilor şi-o vorbă bună, aşa că a câştigat rapid simpatia şi respectul locuitorilor.
„Avea un umor sec, dur, tăios“
Doctorul Poenaru a murit la 60 de ani, în urma unui infarct. La înmormântarea sa au participat peste 2.000 de oameni, adică aproape toţi locuitorii din Ţăndărei. În amintirea tatălui său, scriitorul Paul Georgescu a publicat romanul intitulat „Doctorul Poenaru“, pentru care a şi primit un premiu din partea Uniunii Scriitorilor.
„Personaj legendar, erou al Războiului ăl Mare, era băţos, avea un umor sec, dur, tăios, vorbea puţin, avea replici scurte. Am scris mult despre el, dar n-am reuşit să ating originalul. Un om care a murit în deplină putere, un om care n-a fost niciodată bolnav, care tăcea masiv… Foarte greu de aflat ce era înăuntru, înlăuntrul lui, fiindcă nu se confesa; nu era duios. De altfel, nu dădea nici sfaturi. Când i-am spus că mă înscriu la Universitate, m-a întrebat la care; i-am spus că la Filosofie şi s-a interesat îngrijorat ce vreau să fac cu filosofia; i-am spus că nimic, şi atunci a zis că e foarte bine; dacă nu vreau să fac nimic, o să-mi fie de folos“, îl descria Paul Georgescu pe tatăl său.
Un scriitor care şi-a exploatat infirmitatea
Născut în inima Bărăganului, la Ţăndărei, scriitorul Paul Georgescu, fiul doctorului Poenaru, a fost considerat de mulţi creatori de literatură un om firav şi sensibil, veşnic îndrăgostit de locurile natale. S-a stins din viaţă la vârsta de 66 de ani, ca un ilustru anonim, într-o garsonieră din Bucureşti, în anul Revoluţiei.
Paul Georgescu, fiul doctorului Poenaru, care a scris o carte despre tatăl său
Născut cu o problemă medicală – avea un picior mai scurt decât celălalt –, scriitorul a fost urmărit toată viaţă de acest handicap, lucru care i-a influenţat profund întreaga carieră literară. A debutat în proză la 45 de ani şi şi-a exploatat cu voluptate infirmităţile şi slăbiciunile: a introdus în scrierile sale, mai mereu, câte un personaj şchiop, despre care adăuga neapărat că ar fi un semn al prezenţei diavolului. „Operele lui Paul Georgescu sunt profund influenţate de condiţia lui fizică şi mai ales de faptul că era veşnic îndrăgostit de târgul provincial în care s-a născut“, nota criticul literar Eugen Simion.
Afişul filmului Doctorul Poenaru
Absolvent al Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, Paul Georgescu a publicat 18 volume în care descrie atmosfera din Bărăganul copilăriei sale, cel mai reprezentativ fiind „Geamlîc“, apărut în 1988. S-a evidenţiat ca redactor-şef al revistei „Gazeta Literară“, fosta „Românie Literară“, şi ca simpatizant al regimului comunist. De altfel, circulă şi o legendă potrivit căreia ar fi fost condamnat la moarte de regimul antonescian, însă a scăpat printr-o recomandare venită din partea unor oameni influenţi pe care i-a cunoscut. Publicistul a fost declarat patronul spiritual al Liceului Teoretic din Ţăndărei, instituţie care îi poartă numele.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
