VIDEO Vicepremierul Paul Stănescu promite o coloană a infinitului de 52 de metri în faţa Parlamentului. „Vom avea discuţii cu doamna primar general“

Schiţa proiectului Coloanei Infinitului din Bucureşti FOTO Rodion Gheorghiţă

Vernisajul unei expoziţii de lucrări inspirate din operele lui Brâncuşi a avut loc joi-seara, 27 septembrie, la Slatina şi a adunat mai mulţi politicieni locali. Unul din protagonişti a catalogat evenimentul drept „planetar“, iar vicepremierul Paul Stănescu şi-a luat angajamentul că va susţine amplasarea unei Coloane a Infinitului din inox, înaltă de 52 metri, în faţa Palatului Parlamentului.

21 de opere reconstituite ale lui Constantin Brâncuşi, (opere dispărute sau distruse, a precizat autorul) iniţiatorii proiectului folosind drept sursă documentară „cea mai serioasă carte din lume“ în care sunt inventariate operele lui Constantin Brâncuşi, realizată de Teja Bach, au fost expuse, joi-seară, 28 septembrie 2018, la Slatina.

Evenimentul, de importanţă „planetară“, potrivit participanţilor, a adunat foarte mulţi lideri PSD din judeţul Olt, dar şi şefi de instituţii subordonate actualilor şefi ai organizaţiei PSD. Deschiderea s-a amânat de mai multe ori astfel încât să ajungă invitaţii de seamă. În final, tocmai invitatul cel mai important, preşedintele Federaţiei Academiilor Europene, Gunter Stock, a lipsit.

Andrei Marga, unul dintre invitaţii care au ajuns cu întârziere

În centrul atenţiei a fost, în schimb, vicepremierul Paul Stănescu, cel care avea să facă o mare promisiune în public, „cea mai mare propoziţie care s-a spus în ultima sută de ani“ fiind legată de susţinerea proiectului de amplasare a unei Coloane a Infinitului în faţa Palatului Parlamentului. 

Realizatorul operelor reconstituite după cele dispărute sau distruse ale lui Constantin Brâncuşi, sculptorul craiovean Rodion Gheorghiţă (recunoscut mai degrabă pentru proiectul eşuat de la Târgu-Jiu, respectiv bustul nereuşit al regizorului Sergiu Nicolaescu), şi-a intrat în rol încă de la primirea invitaţilor cu pâine şi sare, pe scările Muzeului Judeţean Olt, instituţia care a găzduit expoziţia, vorbindu-i vice-premierului Stănescu despre marele proiect al Coloanei Infinitului, o operă de 52 metri, din inox, un proiect enunţat de marele sculptor în 1930, care ar putea fi reconstituit în acest an. Pentru a fi şi mai convingător, sculptorul a adus şi schiţe, dar şi un modul amplasat în faţa muzeului, vorbindu-i omului de decizie foarte aplicat despre proiectul său.

O primă discuţie s-a derulat în hol, cu ochii la modulul de afară, în aşteptarea fostului ministru de externe Andrei Marga, cel care la finalul manifestării avea să primească, alături de vicepremier şi de politicieni locali, o „Diplomă de excelenţă pentru merite deosebite, capital de imagine şi promovarea proiectului Constantin Brâncuşi - opere reconstituite“. Academicianul Andrei Marga a ajuns, s-au făcut în grabă prezentările, autorul lucrărilor prezentându-se singur, şi s-a pornit la vizitarea expoziţiei.

„Eu cred în clipele astrale, este suficient ca la un moment dat să mergi cu mintea celuilalt 10 secunde“

Alaiul a pornit pe scări spre etaj, în drum fiind admirate cele 21 de lucrări reproduse, „dar, atenţie, nu e vorba de copii, copiile sunt altceva“, s-a precizat de mai multe ori în timpul evenimentului.

Vicepremierului i s-a „descifrat“ sensul fiecărei opere în parte, s-a concluzionat că neîndoielic Brâncuşi a fost un geniu şi s-a ajuns şi în sala de conferinţe a muzeului, pentru comunicări.

Academicianul Constantin Barbu, artizanul proiectului de opere reconstituite alături de sculptorul Radion Gheorghiţă, l-a numit pe Paul Stănescu „prim-ministru“, iar când a fost corectat a replicat cu „domnul Marga ştie, ştiu totdeauna ce se întâmplă peste 200 de zile, aşa că nu puteţi să mă contraziceţi“.

Academicianul Constantin Barbu a trecut, apoi, la explicarea contextului în care s-a pus la cale expoziţia de la Slatina: „Dacă domnul Pintea (n.r. – directorul Şcolii Populare de Arte, instituţie în subordinea CJ Olt, organizatorul evenimentului de la Slatina) nu era prieten cu domnul prim-ministru (n.r. – Paul Stănescu), nu se făcea niciodată acest muzeu. Eu cred în clipele astrale, este suficient ca la un moment dat să mergi cu mintea celuilalt 10 secunde şi să se-ntâmple o minune. (...) E stupefiant ca să rogi şi la Târgu-Jiu şi la Craiova, şi din nefericire şi la Bucureşti, să facă un muzeu Brâncuşi în momentul în care, iată, la Paris, se reconstituie operele lui Rodin“, a spus Constantin Barbu, la acele „clipe astrale“ făcând referire, la final, şi Paul Stănescu atunci când şi-a luat angajamentul că va susţine proiectul reconstituirii Coloanei Infinitului la Bucureşti. 

„Mi se pare chiar o idee minunată ca la Casa Poporului să avem o coloană a infinitului, cred că ar trebui să dispară garduri, cred că ar trebui să dispară multe lucruri de-acolo, cred că într-un complex putem să avem un simbol care să ne reprezinte, care să spună nu ştiu ce, eternitatea, nu ştiu ce să spun. Avem deja făcută aici o schiţă ca să spun aşa, sigur că eu voi susţine acest lucru, împreună cu colegii mei, împreună cu domnul senator Renică Diaconescu şi cu alţi colegi, şi sperăm să se întâmple lucrul ăsta, să dispară gardurile de-acolo şi s-avem Coloana Infinitului. Mie mi-e prieten domnul Daea, dar cu oaia..., nu cred că e chiar un simbol cultural, deşi e prietenul meu, cred că Coloana Infinitului merită s-o aducă în faţa Casei Poporului“, a spus Paul Stănescu iniţial.

Paul Stănescu şi artistul plastic Rodion Gheorghiţă

La finalul evenimentului avea să întărească: „Vom avea discuţii cu doamna primar general. Şi-aşa spuneaţi de scânteie, vă promit că vom sta de vorbă sâmbăta viitoare şi sunt convins că vom face acest lucru. Nu depinde în totalitate de mine, dar sunt convins, chiar dacă dumneavoastră aţi făcut diligenţe, peste tot, eu sunt convins că putem să realizăm acest lucru“, a susţinut Stănescu. La auzul acestui angajament, academicianul Constantin Barbu a exclamat: „Este cea mai mare propoziţie care s-a spus în ultima sută de ani, că tot avem un Centenar de care pân-acum ne-am bătut joc“.

Cât costă proiectul

Proiectul prezentat vicepremierului de profesorul Constantin Barbu, autorul ideii de a pune în practică spusele lui Constantin Brâncuşi în 1930, nu e chiar nou. Autorul susţine că se zbate de peste un an să obţină finanţare de la Primăria Capitalei, însă până acum a tot fost plimbat pe la diverse instituţii pentru aprobări şi negaţii de tot felul, mai întâi de la Târgu-Jiu, de unde răspunsul a fost negativ, pentru că nimeni de acolo nu îşi doreşte încă o coloană a infinitului, apoi pe la VISARTA (Societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale, care, spune Constantin Barbu, are doar drepturi de imagine – fotografii - pentru 38 de lucrari Brancuşi care există în realitate), însă toate aceste precauţii ar ascunde de fapt altceva, e convins autorul.

„N-au vrut să-l facă pentru că au vrut să facă altceva. Eu nu dau mită. Eu vorbesc scurt. Au vrut să facă prostiile lor, cu Răzvan Theodorescu care degeaba e-n academie“, a declarat Constantin Barbu, explicând că despre proiectul construirii unei coloane din inox înaltă de peste 50 de metri, Constantin Brâncuşi a vorbit în 1930 într-un interviu, contestat astăzi. Pe de altă parte, la dimensiunile enunţate în proiectul prezentat vicepremierului s-a ajuns pur şi simplu studiind operele şi schiţele numeroase lui Brâncuşi folosite pentru alte opere. 
 

„El a spus aşa –«aş face o coloană de peste 50 de metri, romboidală» – el are desene, doamnă!  El când s-a-ntors din India a coborât în Egipt şi-a văzut piramidele. O piramidă are pe-o parte un trapez, sus are un pătrat, jos are un pătrat. Aşa sunt. Romboidul, şi ăsta de la Slatina (sculptorul Rodion Gheorghiţă a adus la Slatina un segment), e făcut din două porţiuni, care pe pătratul mare se unesc. Acest romboid are nişte proporţii -  1:2:4. Deci dac-a zis «o fac de 50 de metri», şi, el mai are coloane ale infinitului tăiate în lemn, una a şi refăcut-o după fotografii Rodion, şi la toate acestea proporţiile sunt simple: 1:2:4, nu e mare filozofie“, a explicat Constantin Barbu. 

Pe de altă parte, costul întregului proiect, „o chestiune care nu costă bani, prea mulţi“, după cum aprecia Paul Stănescu, este o nimica toată, a mai spus Barbu, comparativ cu suma rezervată de Primăria Capitalei pentru CENTENAR, anume 1 miliard de euro.

„Eu nu le vând lor castraveţi sau mere stricate“

„Eu am vorbe puţine. Deci: 2 milioane plus impozite pentru omul care face documentarea, adică pentru mine, şi pentru omul carea făcut prototipul, adică Rodion Gheorghiţă, şi restul, producţia, la preţul cel mai mic, pot s-o facă ei cu cine vor, nu mă deranjează, nu mă interesează, eu am discutat, e o chestie veche, de un an jumate, deşi mă omor de şapte ani cu cei din Târgiu-Jiu, dar vorbesc de Bucureşti, exact cu oamenii care au renovat coloana de la Târgu-Jiu, că sunt specialişti, dacă nu, să facă primăria, s-aducă oameni din străinătate, e treaba lor. E vorba de euro, în lei nu mai vorbeşte nimeni. (...) E vorba de onoare. Ştiţi câţi bani i-au dat lui Renzo Piano ca să facă o cutie de chibrite pentru atelierul Brâncuşi la Paris? 3 milioane de euro pentru un desen. E vorba şi de ceva foarte important. O să se scrie în ziare, cum o să scrieţi dumneavoastră, şi-o să se spună în străinătate - le-au dat 20 de euro... – şi-o să se spună - «domne, n-au nicio valoare». Valoarea coloanei, făcută de americani la Târgu-Jiu, unde Brâncuşi n-a făcut decât două desene, restu’ au fost fabricate la Petroşani, americanii au evaluat-o la 1 miliard de euro. E vorba de a-l onora pe Brâncuşi, eu nu le vând lor castraveţi sau mere stricate. Şi e vorba şi de orgoliu, nu de-altceva. Asta e vorba, a pune preţ, dacă tu nu pui preţ pe tine însuţi...“, a motivat Constantin Barbu, care are şi alte variante pentru acest proiect realizat în colaborare cu sculptorul Rodion Gheorghiţă.

Vicepremierul Paul Stănescu a promis că va susţine proiectul unei Coloane a Infinitului în Bucureşti

„E discutat, eu l-am trimis în Berlin, puteţi să scrieţi în ziar, că eu nu-mi fac probleme! Îl vând în Berlin şi se va face, ca intenţie, pe linia între Berlinul de Est şi Berlinul de Vest. Eu am cerut 2 milione de euro, în cazul că Berlinul zice că e scump sau că nu-l mai face la anu’, cum e ideea, fiindcă-mplinesc un număr de ani de la 1989, la stilul meu mai testez o dată Parisul, Chicago, fiindcă am la Chicago pe cineva care e prietenă cu nevasta lu’ Trump, iar dacă nu vrea s-o facă nimeni i-o vând lu’ Putin, demonstrativ, cu o rublă, ca să-i învăţ minte, înţelegeţi, că ăştia aşa trebuie, învăţaţi minte!“, a concluzionat Barbu.

La cele 2 milioane de euro percepute de autorul ideii şi de sculptor s-ar adăuga aproximativ 3 milioane de euro costul de execuţie, acesta fiind preţul avansat, a mai spus Barbu. Ar putea fi executată de de firma care a restaurat coloana de la Târgu-Jiu, crede autorul, însă „ei pot să-o facă cu cine vor, n-am eu treabă“.