Profesorii la vârsta pensionării salvează școlile de „necalificați”. „Când vor pleca se va vedea clar golul”

Zeci de profesori din Olt au acceptat să rămână în continuare la catedră, salvând, astfel, situația în școlile care găsesc din ce în ce mai greu, pentru anumite discipline, cadre didactice calificate.

Salariile mici din învățământ i-au îndepărtat pe tineri de catedră FOTO: arhiva

Sunt voci din învățământ care cer reducerea vârstei de pensionare pentru dascăli, invocând uzura psihică înregistrată la catedră, în timp ce tot an de an zeci de profesori, în fiecare județ, cer menținerea în activitate peste îndeplinirea vârstei legale. Mulți dintre ei o fac, e drept, la solicitarea colegilor, acoperind o nevoie despre care se vorbește de ani de zile și pentru care nu s-a găsit încă o soluție. Rămânerea în activitate nu este, în schimb, văzută cu ochi buni de cei tineri, pe grupurile sociale fiind primită deseori cu critici o astfel de decizie și reproșându-li-se pensionabililor că „nu dau șansa tinerilor să mănânce o pâine”.

În județul Olt, din 102 profesori care atingeau la 1 septembrie vârsta standard de pensionare (65 ani), 35 au solicitat să rămână în continuare în activitate (pot solicita acest lucru pentru trei ani, iar după intrarea în vigoare a noii legi, ar putea rămâne în activitate până la 70 ani). Doar opt sunt femei. O altă categorie o reprezintă profesoarele care au atins vârsta standard de pensionare pentru femei (la 1 septembrie 2023 este 62 ani și o lună) și care au ales să rămână în activitate până la 65 ani, la atingerea vârstei de 65 ani putând de asemenea solicita prelungirea, conform normelor care se aplică și bărbaților. 105 astfel de cazuri sunt în evidențele IȘJ Olt.

Dilemă în școli: profesor pensionar, sau candidat la post cu nota 3

Cererile de rămânere în activitate sunt mană cerească pentru școli atunci când vin de la profesori care predau discipline din domeniul științelor, de exemplu, pentru că pentru fizică, matematică sau chimie vin din ce în ce mai puțini tineri bine pregătiți și dornici să le predea elevilor. Pe lista de așteptare pe care Inspectoratul Școlar Județean Olt o are în prezent sunt, pentru aceste discipline, majoritari candidații cu note sub 5 (chiar note de 2 și 3) obținute la examenele organizate. Mai mult, sunt discipline, cum este fizica, pentru care nu există candidați care să-și dorească să predea. Și învățătorii (deveniți între timp profesori pentru învățământul primar) care rămân în activitate după îndeplinirea vârstei standard de pensionare sunt o gură de aer pentru educație, pentru că și aici se înregistrează deficit care se acoperă cu greu și după concursuri de suplinire.

„Când pleacă și dumnealor, se va vedea clar golul”, spune inspectorul școlar pentru Resurse Umane din cadrul IȘJ Olt, Cristian Miu. Menționează, din lista profesorilor pensionabili, sau deja pensionari care au acceptat să rămână în acest an la plata cu ora, nume sonore de profesori și antrenori - Dumitru Combei, Nicolae Ioniță, Nicolae Sulger, Ion Răduțescu, Constantin Scuturiciu, Nicolae Slujitoru și alții - care au în spate generații de olimpici ajutați să-și atingă potențialul, pedagogi desăvârșiți, oameni ai sportului care au stat în spatele unor campioni naționali și internaționali etc. „Au creat în spate o școală, elevii pe care i-au îndrumat sunt medici, ingineri, cercetători, e o mândrie pentru noi că-i avem colegi. E o mândrie pentru noi că-i avem la catedră și ne dorim să rămână cât mai mult. Ar fi un câștig să rămână până la 70 de ani”, adaugă Cristian Miu.

Unii profesori de matematică aleg să se pensioneze mai devreme

Statistica spune, pe de altă parte, că profesorii care au predat zeci de ani discipline de examen uzează rar de dreptul de a rămâne la catedră după îndeplinirea vârstei standard de pensionare. Pentru acest an școlar un singur profesor de matematică s-a decis, în județul Olt, să continue activitatea didactică după 65 ani. „Din păcate, la matematică e unul singur. De ce? Matematica e o disciplină extrem de stresantă, se așteaptă multe rezultate și din cauza aceasta profesorii nu numai că ies la vârsta standard, ies chiar mai repede. Am avut anul trecut o doamnă profesoară care s-a pensionat anticipat cu trei ani, a simțit că nu mai poate”, a completat prof. Miu.

Cât despre ce se va întâmpla atunci când și profesorii pensionari care predau fizică, informatică, matematică sau chimie vor renunța la dreptul de a-și prelungi prezența la catedră peste vârsta standard, mai în glumă, mai în serios, inspectorul școlar indică soluția.

„Eu sunt convins că sistemul va rezolva problema, inteligența artificială se dezvoltă rapid, un profesor ca Sophia va fi extrem de agreat de copii. Până la un punct, când va începe să dea notele fix pe barem, acolo nu mai merge cu înțelegere”, adaugă reprezentantul IȘJ Olt.

„Cei mai mulți sunt colegii noștri care predau educația fizică și sportul”

Din totalul profesorilor aflați la vârsta pensionării care aleg să rămână la catedră, cei mai mulți sunt, și în statistica județeană, dar și în cea națională, profesorii de educație fizică și sport, spune secretarul general al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, prof. Ionel Barbu. 

„Par mai mulți cei care solicită reducerea vârstei de pensionare, exact cum am avut-o pe vechiul statut. În realitate, în ultimii ani sunt din ce în ce mai mulți colegi care au solicitat prelungirea. (...) În noua lege prelungirea se poate solicita voluntar până la 70 ani. Și cei care au ieșit la pensie pot solicita suspendarea pensiei și revenirea. Rămâne în continuare și varianta cumulului, pensie cu salariu, în regim de plata cu ora. Numai că cei care sunt în regim de plata cu ora sunt încadrați numai pe perioada cursurilor școlare”, a precizat Barbu.

„Cel mai ușor este să te transferi din orice localitate din provincie în București”

Dacă în localitățile mici problema resursei umane încă se mai rezolvă, în marile orașe criza de profesori din domeniul științelor, dar și de învățători și educatori, a împins foarte multe școli să ceară sprijinul cadrelor didactice pensionare sau pe cel al studenților de la Științele Educației, mai spune secretarul-general al FSE „Spiru Haret”. Deja există o tendință ca părinții din localitățile mici să-și însoțească copiii, atunci când aceștia pleacă la facultate, în orașele mari. Părinții care sunt cadre didactice au avantajul că își găsesc rapid un post și se transferă.

„Și anul acesta am înțeles că vreo șapte-opt colegi, având copiii în București, s-au detașat la școli din București. Acum cel mai ușor este să te transferi din orice localitate din provincie în București. Au sute de posturi de educatori și învățători neocupate, sau ocupate inclusiv de studenți sau de pensionari”, a mai precizat Barbu.

Motivele care îi determină pe profesori să-și continue activitatea didactică și după 65 de ani sunt diverse. O parte dintre profesori solicită plata cu ora pentru a-și însoți până la finalul ciclului de învățământ elevii cărora le-au predat în anii anteriori . Nu este de neglijat nici aspectul financiar însă, pentru că odată cu pensionarea veniturile pur și simplu se înjumătățesc, spune Barbu.

„Din păcate, salariile fiind mici, pensile sunt, în medie, în jur de 3.000, 3.000 și ceva de lei, sunt rare cazurile cu peste 4.000 lei. Vorbim de pensii mai mari la profesorii pensionați după 2020, cu indicele de corecție 1,41. (…) Diferența dintre 6.000 lei (n. red. – cât pot să primească profesorii în prag de pensie în urma creșterilor) și o pensie de 3.000 lei este considerabilă, asta înseamnă o înjumătățire. Diferența este foarte-foarte mare și din păcate cheltuielile, fie că vorbim de utilități, fie că vorbim de alte cheltuieli, rămân aceleași și la pensie”, a mai adăugat prof. Ionel Barbu.

Speranța este că odată cu creșterea nivelului salariilor în sistemul de educație va crește și interesul tinerilor absolvenți pentru predare. 

„Să sperăm că din ce în ce mai mulți tineri, și cu vocație, absolvenți de liceu, vor frecventa facultățile cu profil pedagogic și vor îmbrățișa cariera didactică. Practic acesta a fost și unul dintre motivele pentru care am declanșat greva, pentru că dacă salariile nu vor fi motivante este foarte-foarte clar că foarte mulți vor alege altceva din punct de vedere profesional”, a conchis prof. Ionel Barbu.