Problema pe cale să explodeze în prag de alegeri. „E sărăcie, fraților!”| Ce reclamă edilii

De la județul îngropat în gunoaie pentru că nu exista un operator care să le strângă și o groapă în care să poată fi duse, Oltul devine, avertizează mai mulți primari, un județ dator la operatorul de salubritate, primăriile nereușind să strângă de la populație banii pentru plata serviciului.

Colectarea gunoiului naște din nou nemulțumiri în Olt FOTO: Adevărul

Trei primari liberali au reclamat o problemă care, spun aceștia, ar fi de fapt comună tuturor celor 112 primării din județul Olt: costurile mari cu strângerea gunoiului de la populație, costuri care nu pot fi acoperite din taxa de salubritate impusă populației.

Gunoiul se strânge prin intermediul unui operator unic de salubritate, în județul Olt, din primăvara anului 2022. Contractarea operatorului s-a făcut prin intermediul unei asociații intercomunitare în care toate cele 112 localități sunt reprezentate. Tarifele pentru ridicarea gunoiului sunt unice la nivelul județului, fiind aprobate de această asociație de dezvoltare intercomunitară ADI Olt Eco. Asociația a fost constituită pentru a putea fi accesate fonduri europene și a se construi o nouă groapă de gunoi (cele vechi au fost închise) și stații de trasfer, implementându-se un sistem județean de colectare.

Deși tarifele de colectare sunt unice, fiecare primărie își poate aproba, în schimb, valoarea taxei de salubritate impusă populației și persoanelor juridice în funcție de cât gunoi se generează în localitate și de câți plătitori sunt. Doar că foarte multe primării, din cele 112, nu s-au complicat să-și facă aceste calcule și au aprobat un tarif sugerat de ADI Olt Eco și calculat, spun reprezentanții asociației, conform normelor legale naționale și europene. Când primăriile au început să strângă banii și-au dat seama că suma care se colectează de la populație și firme nu acoperă costurile reale. Cum, mai ales în an electoral, creșterea taxei pe care o percep populației/persoană nu poate fi luată în calcul, primarii încearcă să pună acum în discuție nivelul tarifului pe care îl percepe firma de salubritate.

„Se scot castanele din foc cu mâna noastră”

Primarul comunei Studina, Marian Vasile, spune că primăria pe care o conduce strânge din taxe și impozite aproximativ 600 mii lei într-un an. Dă în schimb 550 mii doar pentru ca operatorul de salubritate să strângă gunoiul menajer și resturile reciclabile din poartă-n poartă.

„Am analizat foarte bine și am discutat și cu colegi primari, și nu doar colegi de la PNL, am discutat și cu primari ai PSD care sunt foarte supărați și ei pentru modul cum se desfășoară acest contract”, a declarat primarul din Studina, într-o conferință de presă organizată la sediul PNL.

Motivele nemulțumirii sunt tarifele practicate de operator, considerate mari de către primari, dar și faptul că primăriile sunt cele care taxează populația, colectând această taxă, și ulterior plătesc serviciul pentru întreaga localitate. Agenții economici, taxați diferit față de cetățeni, s-au revoltat și au cerut explicații de la primari. Primarii spun că nu la ei stă decizia și că formulele de calcul le-au fost impuse. Primarul Marian Vasile acuză că operatorul județean a creat un monopol și că-i obligă pe cetățeni și pe agenții economici „să plătească la prețuri uriașe”.

„Un magazin în zona rurală, ei au făcut o formulă pe număr de angajați, pe..., într-un an de zile trebuie să plătească 200 milioane de lei vechi - 20.000 lei, nu exagerez cu nimic, voi veni cu documente care să justifice spusele mele -, în condițiile în care nu știu dacă acest magazin scoate lunar 20.000 lei în așa fel încât să acopere costurile doar pe gunoi. (...) Pe lângă aceste absurdități, precum valorile, ne-am trezit cu surpriza că eram obligați efectiv să dublăm prețul. Trebuia să încasăm, atenție, noi de la oameni. Se scot castanele din foc cu mâna noastră. Am refuzat să suplimentez atât de mult valoarea pe care trebuie s-o plătească oamenii, pentru că țin la oameni”, a declarat primarul Marian Vasile. Soluția ar fi, susține Marian Vasile, ieșirea primăriilor din ADI Olt ECO, astfel încât să poată fi contractat un nou operator.

De taxa mare impusă persoanelor juridice, de care firmele se plâng către primari, s-a plâns și un alt primar ajuns relativ de curând din barca PSD în cea a PNL. Primarul Florin Tiutiu, care conduce primăria Nicolae Titulescu, spune în schimb că existența ADI Olt ECO nu este o problemă, din contră, a permis realizarea depozitului de gunoi și contractarea operatorului, ceea ce este un lucru bun, pentru că i-a scăpat pe primari de povara gunoaielor. Nici măcar tariful perceput pe tona de gunoi nu este o problemă, ci taxa pe care o au de plătit persoanele juridice, care a creat situații tensionate între primari și deținătorii de firme.

„Mă refer strict la persoanele juridice, la magazine, întrucât există o supărare a oamenilor pe noi, ca și cum noi, cu de la noi putere, am instituit această taxă. Au perfectă dreptate. De ce nu vin și nu sunt dotați să aibă cântar mobil, să existe contract direct între Salubris și acești agenți economici? Noi avem 12-13 oameni în organigramă și ne-a mai luat ca îndatorire să ne ocupăm și cu încasarea pentru persoane juridice și pentru persoane fizice. Acolo unde există mai multe persoane juridice, să încheie contract direct cu Salubris și să fie taxați pentru ceea ce se ridică. Ei sunt obligați să plătească 300-500 lei lunar. Toate se răsfrâng la noi, la conducere”, s-a plâns și Tiutiu.

Petiție pentru ieșirea din ADI Olt-Eco

Să se facă o petiție și să fie consultați toți primarii, a propus primarul din Studina, pentru că ieșirea din ADI Olt ECO este o soluție doar dacă fac asta peste jumătate dintre membri, caz în care se desființează asociația. Altfel, fiecare primărie care pleacă are de plătit, conform contractului, despăgubiri importante. În plus, nu poate încheia contract cu operatorul în afara asociației și nu poate duce gunoiul la groapa construită în Olt prin asocierea primăriilor. „Au avut oamenii grijă să facă beton contractul”, mai spun primarii supărați, aceștia arătând cu degetul spre conducerea Consiliului Județean Olt, artizana proiectului.

„Vom evalua foarte serios posibilitatea să ieșim din ADI Olt ECO”

Foarte supărat s-a arătat și primarul ales al Slatinei, Mario De Mezzo. Slatina este cel mai important client al Salubris, primăria plătind, conform spuselor primarului, aproximativ 10 milioane euro anual către operatorul de salubritate. Din taxa colectată muniicipalitatea strânge în schimb jumătate din sumă.

„Slatina plătește anual 10 milioane de euro către Salubris, dintre care recuperează cinci. Această anomalie prin care Salubris facturează Slatina - Slatina e obligată să plătească integral și să recupereze banii de la oameni - este o catastrofă, pentru că Primăria Slatina nu are rol de recuperator debite. Și nici nu ar trebui. Primăriile nu au rol de recuperator debite indiferent de operator, în cazul de față Salubris. Și pierderea nu este normal și corect să fie acoperită de Primăria Slatina”, a semnalat De Mezzo.

Primarul a catalogat contractul ca fiind unul păgubos și a anunțat că la nivelul primăriei se studiază deja posibilitatea ca primăria să iasă din asociere și să-și rezolve problema gunoiului pe cont propriu. Mai mult, într-o discuție cu proprietarul firmei de salubritate, primarului i s-ar fi spus că dacă primăria iese din asociere tariful poate fi la jumătate.

„Vom evalua foarte serios posibilitatea să ieșim din ADI Olt ECO. (...) Analizăm în Primăria Slatina posibilitatea de a ieși din ADI Olt Eco și de a ne face contract individual pentru Slatina pe salubrizare, pentru că să plătim 10 milioane de euro pe an, să devenim agent de recuperare debite pentru Salubris și pierderea să rămână la Primăria Slatina, mă iertați, nu-nțeleg de ce”, a spus De Mezzo.

Din informațiile adunate până în prezent, o posibilitate ar fi ducerea gunoiului în județul Ilfov, a mai spus De Mezzo. „Explorăm care sunt opțiunile pe care le avem și am să vă spun că nu excludem posibilitatea să ducem gunoiul la Ilfov, dacă în urma calculării costurilor decidem că ieșim. Există posibilitatea să ieșim la jumătate de preț, deja lucrurile sunt pe masă, și Salubris trebuie să înțeleagă că am lucrurile pe masă. (...) N-am nicio problemă să facem știri naționale că Slatina duce gunoiul la Ilfov”, a mai spus De Mezzo.

„E sărăcie, fraților! Nu pot eu să plătesc pentru toți cetățeni care au sau nu au bani!”, a întărit și primarul comunei Studina, cel care a propus inițierea unei petiții pentru ieșirea primăriilor din asociere.

„Toate taxele și impozitele, banii pe care-i încasăm, se duc doar pentru plata gunoiului. Asta este varianta și vom vedea ce va ieși, dar clar nu se mai poate”, a mai spus Vasile.

Paie pe focul aprins de cei trei primari a pus și șeful PNL Olt Gigel Știrbu, care a declarat că „mai mult de 30% din primăriile din Olt au conturile blocate și au primit somații din partea acestui operator economic”.

„Nu a solicitat nimeni ieșirea din ADI Olt-Eco”

Directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Olt-Eco, Ilie Irimia, contactat de „Adevărul”, spune că nu are nicio solicitare de ieșire din această asociere și că niciodată nu s-a pus problema, întregul episod fiind pus pe seama faptului că se apropie campania electorală.

„Nu a solicitat nimeni ieșirea din ADI Olt-Eco. De fapt, și cei doi primari au zis-o că e extraordinar de greu de ieșit. E un contract pe colectare și unul pe depozitare, de fapt totul pornește de la proiectul inițial care a implicat construcția gropii de gunoi de la Bălteni, plus încă patru stații de transfer, platforme și multe altele”, spune Irimia. În cazul retragerii, o primărie ar avea de rambursat foarte mulți bani.

„Despăgubire la ceilalți, plus operatorului care a câștigat licitația și care are luată în calcul o perioadă de opt ani. Pe lângă toate astea, una din cele mai mari probleme, din punctul meu de vedere, nu e numai ieșirea. Cea mai mare problemă e faptul că efectiv localitatea care iese din ADI nu are posibilitatea să ducă efectiv gunoi menajer și reciclabil pe raza județului Olt, la groapa de la Bălteni. Nu mai poate face nimic altceva, mai are varianta de a duce în localități care nu au ADI. Și implică alte costuri”, a adăugat Irimia.

„Problema e gradul de colectare de la populație”

Tarifele practicate de către operator, pe de altă parte, au fost aprobate în Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul ADI Olt-Eco, unde sunt reprezentate toate localitățile și unde nu ar fi existat voturi împotrivă, a mai spus Irimia.

„Comparativ cu celelalte județe nu sunt mari. Bașca faptul că în baza tarifelor fiecare localitate avea posibilitatea să-și stabilească singură taxa. Taxa și-o stabilește fiecare localitate în parte. Are la bază cantitatea de gunoi generată, populația de pe raza localității și tarifele aprobate. E o formulă și din asta reiese efectiv un calcul al taxei. Bunăoară Slatina are undeva la 16 lei taxă, Caracalul, Corabia, au 15 lei taxă. În localități din mediul rural, sunt localități care au 6 lei, care au 8 lei, sunt localități care au rămas la 3 lei și ceva. Problema nu e asta, problema e gradul de colectare de la populație”, este de părere directorul ADI Olt-Eco.

Cât despre taxarea agenților economici, calculul este făcut în baza unor normative europene, spune directorul Ilie Irimia, ținându-se cont de suprafață și de domeniul activității.

Reprezentanții Salubris spun că la această dată nicio primărie nu este executată silit, dar că nu este exclusă și adoptarea unei astfel de măsuri pentru a fi recuperate debitele. În cursul anului trecut, în schimb, au fost executate silit 12-13 primării.

Tarifele au fost modificate în mai 2023, când operatorul a solicitat o creștere pentru a-și putea acoperi cheltuielile care la rândul lor au crescut de la momentul preluării contractului (2022).

Pentru colectarea gunoiului menajer primăriile plătesc 409 lei/t, iar 640 lei/t pentru colectare deșeuri reciclabile. Tariful pentru depozitarea deșeurilor menajere este 99 lei/t, iar clienții Salubris mai plătesc câte 5 lei/t pentru monitorizarea post-închidere a celor șase depozite vechi (gropi de gunoi).

Clienții mai au de plătit o contribuție de economie circulară, stabilită prin lege, pe care operatorul doar o colectează și o plătește către AFM, de 160 lei/t de gunoi depozitat.