Număr record de incendii pe caniculă și niciun vinovat. „Foc deschis în spații deschise”, cauza care scapă pe toată lumea
0De aproape două săptămâni, pompierii din Olt se confruntă cu un număr record de incendii, fiind nevoiți chiar să apeleze la colegi din alte județe. Instituțiile de control nu au găsit, în ultimii ani, niciun vinovat, deși vorbim de sute de incendii de vegetație uscată.
Județul Olt, aflat de aproape o săptămână sub avertizare Cod Roșu de caniculă, înregistrându-se și temperaturi de 42 grade Celsius la umbră, arde și la propriu și la figurat. În fiecare zi sunt, în medie, câte zece incendii la care pompierii trebuie să se deplaseze. Multe dintre acestea se manifestă pe suprafețe de zeci de hectare, în zone greu accesibile, necesitând un consum enorm de resurse materiale și umane. Pentru că situația a devenit greu de controlat, prefectul județului, Ștefan Nicolae, i-a convocat pe primari în ședință, în cadrul acesteia reprezentanții ISU, dar și cei ai Agenției pentru Protecția Mediului, Gărzii de Mediu și Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), atrăgând atenția că trebuie acționat astfel încât să se reducă numărul incendiilor.
Conform statisticii prezentate, în 2022 au fost 424 incendii de vegetație uscată, în 2023 au fost 527, iar în primele 6 luni ale acestui an au fost deja 204. În statistica din 2024 nu este cuprinsă luna iulie, când a început să se manifeste cu adevărat valul de incendii.
Efecte devastatoare, autori necunoscuți
Cauza probabilă principală care a dus la producerea incendiilor de vegetație uscată este „foc deschis în spații deschise”, spun pompierii. Formularea scapă de răspundere pe toată lumea, chiar dacă după aproape fiecare eveniment de acest fel se deschid dosare de cercetare penală. Mai mult, adjunctul comandantului IPJ Olt, comisar șef de poliție Mugurel Viorel Teodosiu, a ținut să le reamintească primarilor, pentru ca la rândul lor aceștia să-i informeze pe cetățeni, că faptele legate de astfel de evenimente sunt pedepsite și cu sancțiuni contravenționale, dar există și răspundere penală.
„Conform Codului Penal sunt și infracțiuni. Mă refer la distrugeri din culpă, distrugeri prin incendiere și Doamne-ferește să ajungem la fapte mai grave, în care sunt implicate alte persoane. Să nu avem cămine de bătrâni, spitale, școli etc. și fenomenul să degenereze, pentru că va fi cu totul altă abordare”, a precizat adjunctul IPJ Olt.
De ce nu se aplică și în prezent sancțiuni, deși cele pe linie de mediu, de exemplu, pornesc de la 7.500 – 14.000 și pot ajunge la 50.000 – 100.000 lei? Pentru că faptele rămân cu autor necunoscut, iar instituțiile care pot da amenzi nu știu cui să le aplice. A precizat că n-au fost date sancțiuni, din acest motiv, atât adjunctul IPJ Olt, cât și șeful Gărzii de Mediu Olt și directorul-adjunct al APIA (APIA îi poate sancționa pe fermieri reținându-le procent din subvenția care se acordă pentru terenul agricol). Se întâmplă asta deși incendiile din perioada analizată în cadrul întâlnirii (2022-2024) au dus la importante pagube materiale și chiar la pierderea de vieți omenești.
„Persoană decedată în urma incendiului de vegetație în localitatea Pleșoiu; incendiul de vegetație uscată, produs pe raza localității orașului Piatra Olt, ce s-a propagat la mai multe gospodării ale cetățenilor, în urma căruia a ars o locuință, mai multe anexe, utilaje agricole, precum și animalele din gospodării. Pentru gestionarea acestuia a fost necesar suplimentarea forțelor și mijloacelor cu resurse din cadrul ISU Dolj; incendiul produs pe raza localităților Giuvărăști și Izbiceni, în urma căruia au fost afectate mai multe hectare de vegetație uscată, litieră și pădure, la care pentru stingerea incendiului au participat și forțe din cadrul ISU Teleorman. Intervenția a fost una de lungă durată (3 zile) care a presupus suplimentarea semnificativă a forțelor materiale și umane pentru stingerea acestuia; un alt incendiu de vegetație uscată este cel produs în localitatea Milcov, incendiu ce s-a propagat la mai multe anexe gospodărești, necesitând forțe și mijloace suplimentare pentru stingerea acestuia, fiind necesar solicitarea sprijinului de la Inspectoratele pentru Situații de Urgență Dolj și Argeș”, sunt câteva dintre exemplele prezentate de pompieri.
„La mine în comună, acum, arde”
Din sală, primarii prezenți au aprobat fiecare intervenție a șefilor instituțiilor cu drept de control, deși cu toții știu că în localitățile pe care le conduc lucrurile nu decurg conform legii. În continuare sunt gropi ilegale de gunoi și uneori acestea sunt incendiate, deși toate localitățile au contract cu operatorul județean de salubritate; în continuare sătenii incendiază voit miriști, pentru a curăța terenul și a-l pregăti pentru următoarea cultură agricolă; iar peste toate, foarte multe primării au probleme de încadrare cu personal calificat pentru serviciile voluntare pentru situații de urgență, mai puțin de jumătate având astfel de servicii. Canicula a mai adus și problema apei, consumul foarte mare determinând opriri ale aprovizionării pentru a se putea realimenta bazinele.
„Acum, când noi suntem aici, să dezbatem ce dezbatem, se desfășoară la Poboru o nenorocire. (...) Au început de ieri pompierii și și acum sunt acolo. Nu mai facem față. Am avut într-o săptămână trei incendii de pădure, nu mai facem față. Cine (n. red. – a dat foc)? E o vorbă la noi, hoțul neprins, negustor cinstit. Nu știm cine”, a intervenit primarul comunei Poboru, Iulian Bărăscu. Intervenția la care făcea referire primarul, care s-a manifestat pe 30 hectare, distrugând și o casă, a durat 24 de ore, zeci de pompieri fiind angrenați. Pentru că focul a cuprins un lăstăriș pe o suprafață greu accesibilă, pompierii nu au putut interveni cu autospecialele, astfel că s-a acționat cu mijloace individuale.
„La noi, pe platforma Cotmeana, nu există fântâni, este doar serviciul centralizat care este hulit de toată lumea pe acolo, și de Apele Române, și de ANRSC și de toți sfinții. Bun. Am văzut că nu se mai ajunge apa, că știți cum e la țară, vine seara, mai dă omul drumul la apă seara, mai udă o roșie, o... Am oprit apa în toată comuna, ca să ni se strângă apă în bazinele de colectare să încarc mașinile de pompieri, le-am alimentat de acolo. Dacă aveam și eu lacul de la Rusciori, de exemplu, la dispoziție să pot să iau apă...! Dar cum să iau apă când onor Apele Române, care nu știu ce rol au pe fața pământului, au concesionat lacul la un fermier și când s-a dus cineva să ia o cisternă de apă l-a sunat ăla – ce cauți acolo, e apa mea, am concesionat-o, 300 de milioane vechi pe an?-. Apa de la natură, de la Dumnezeu, s-o ia unul singur și să nu mă lase să adăp vaca sau să nu alimentez în caz de ceva”, s-a arătat revoltat primarul.
Ce atribuții le revin primarilor
Aleșilor locali li s-au reamintit în cadrul ședinței și obligațiile care le revin conform legislației privind apărarea împotriva incendiilor (Legea nr. 307/2006). Primarul este cel care coordonează intervenția în caz de incendiu și asigură participarea serviciului voluntar de urgență până la stingerea incendiului sau până la sosirea pompierilor. Tot primarul are obligația să informeze și ulterior să se asigure că cetățenii respectă regulile de apărare împotriva incendiilor; primarul asigură și încadrarea serviciului voluntar pentru situații de urgență cu personal atestat potrivit legii, ocupându-se de pregătirea și antrenarea acestuia; primarul asigură dotarea serviciilor voluntare de urgență cu mijloace tehnice, carburanți și alte mijloace, inclusiv hrana şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă durată; primarul anunță și ISU, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează și trimite raport pentru fiecare incendiu izbucnit pe raza localității etc.
Se încarcă comentariile...
