Misterul Peşterii Tismana, grota unde a fost ascuns tot aurul României în timpul celui de-al doilea război mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peştera de la Mănăstirea Tismana este una dintre cele mai cunoscute din judeţul Gorj. Atracţia sa este dată de un secret bine păstrat aflat în legătură directă cu grota şi anume faptul că aici a fost ascuns aurul Băncii Naţionale a României, spre sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. De aici şi până la numele Peşterea Tezaurului nu a mai fost decât un pas.

Mănăstirea Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, având o istorie de peste 600 de ani. Lăcaşul se află pe teritoriul oraşului Tismana din judeţul Gorj, la 36 de kilometri de oraşul Târgu-Jiu. În imediata sa apropiere se află o peşteră numită acum Peştera Tezaurului deoarece, spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, aici a fost depozitat aurul Băncii Naţionale a României. La momentul respectiv, acţiunea a purtat numele strict secret ”Operaţiunea Tismana”. Întreg tezaurul ţării noastre însumând 242 de tone de aur ar fi fost depozitat în peştera cu pricina, deşi peştera are o lungime de numai 200 metri.

Profesorul de istorie Ion Ivaşcu din Slatina afirmă că totul a avut loc în a doua jumătate a anului 1944, într-o vreme când ţara noastră se afla la răscruce.

”Erau vremuri deosebit de tulburi la momentul respectiv când s-a luat decizia identificării unui loc unde să fie ascuns întreg tezaurul ţării noastre. Aveam trupe semnificative ale Germaniei staţionate pe teritoriul României, iar, pe de altă parte, exista ameninţarea Armatei Roşii care se apropia cu fiecare bătălie de graniţa noastră de la Est. Toată lumea întrevedea că războiul era pe final şi că era doar o problemă de timp până la denodământul final - victoria Aliaţilor. Oficialii Guvernului, împreună cu cei ai Băncii Naţionale, au avut discuţii secrete despre soarta tezaurului şi, după multe runde pline de tensiune, s-a ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi ca tezaurul ţării să fie depozitat într-o peşteră secretă despre care să ştie doar câteva persoane. Acţiunea a purtat numele de <Operaţiunea Neptun> sau <Operaţiunea Tismana> deoarece peştera care se potrivea cel mai bine planurilor oficialilor de la Bucureşti de la acea vreme purta acest nume, undeva lângă mănăstirea Tismana. Astfel, într-un secret deplin, tezaurul ţării a fost transportat cu trenuri camuflate până la această peşteră”, afirmă profesorul de istorie Ion Ivaşcu.

Operaţiunea Tismana a avut loc cu deplinul sprijin al Armatei şi CFR-ului în luna septembrie 1944. Demn de menţionat este că, în afară de cele 242 de tone de aur din tezaurul ţării noastre, în acelaşi loc – Peştera Tismana – au fost ascunse şi trei tone din aurul Băncii Naţionale a Poloniei, ca urmare a unui acord semnat între cele două state prietene.

image

Puţină lume a ştiut până de curând că, înainte de aducerea aurului în peştera de la Tismana, întreg versantul muntelui unde se află peştera fusese dinamitat şi că urma să fie prăvălit peste mănăstire dacă inamicii ar fi aflat despre locul unde era ascuns tezaurul.

Lingourile au fost scose din grotă abia în februarie 1947, când tezaurul României a ajuns înapoi la Bucureşti, iar aurul polonezilor a fost restituit Băncii Naţionale a Poloniei.

image

Pentru a marca importanţa Peşterii Tismana, autorităţile române, respectiv Banca Naţională Română şi Mitropolia Olteniei, împreună cu cele locale şi judeţene, au decis să amenajeze în incinta grotei un veritabil muzeu. Demersul a fost oficial iniţiat în anul 2013, lucrările fiind pe final la acest moment. Odată inaugurat, muzeul va oferi publicului cele mai relevante momente petrecute în ţara noastră din perioada 1944-1947, accentul fiind pus pe ascunderea tezaurului ţării în intervalul anterior menţionat.

De asemenea, în acelaşi cadru aparte vor fi organizate şi simpozioane ale BNR, Banca Naţională dorind să expună în incinta peşterii de lângă mănăstirea Tismana documente din arhiva sa din perioada 1944-1947 care au legătură cu adăpostirea tezaurului, completate cu o bogată ilustraţie.

Muzeul va avea propriu-zis trei încăperi principale: o sală de primite a oaspeţilor, un spaţiu de conferinţe, şi Sala Tezaurului.

Vă mai recomandăm:

„Don Juanii“ României. „Playboy“-ul Carol a II-lea îşi alinta amanta cu „ţigăncuşa mea“, „Prinţul alb“ Barbu Ştirbei, politicianul ca un star de cinema

Cine a fost cu adevărat Iancu de Hunedoara, supranumit „Atletul lui Cristos“, cel care a condus regatul Ungariei. Oltean, ardelean sau ungur?

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite