Locuitorii din Caracal cer schimbarea denumirii judeţului Olt: se va organiza un referendum

Vechea discuţie privind schimbarea numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi s-a redeschis, Consiliul Judeţean organizând un referendum pentru a consulta cetăţenii judeţului. Opoziţia se opune, din raţiuni financiare.

După 27 de ani de încercări nereuşite, caracalenii care visează încă din comunism că vor muri în judeţul Romanaţi, judeţul care a dat ţării trei domnitori (Radu Bădica, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu), alipit Oltului la reforma administrativă, ar putea avea în sfârşit sorţi de izbândă.

Cu ocazia aniversării a 520 de ani de atestare documentară a judeţului Romanaţi, mai multe organizaţii non-guvernamentale au smuls promisiunea politicienilor că demersul lor va fi susţinut, astfel că în cadrul şedinţei ordinare a CJ Olt s-a adoptat hotărârea organizării, în 15 octombrie, a unui referendum prin care cetăţenii judeţului Olt să fie consultaţi cu privire la alipirea, la denumirea Olt, şi a celei de Romanaţi. Demersul este descris ca fiind „o reparaţie morală a unei mari nedreptăţi“, având în vedere că şansele ca vechiul teritoriu Romanaţi să se desprindă din judeţul Olt, ca judeţ de sine stătător, sunt nule.

„Judeţul Romanaţi a fost una dintre unităţile administrativ-teritoariale ale Regatului României, care a dăinuit fără întrerupere, încă de la întemeierea Ţării Româneşti, prima atestare documentară datând din 1 august 1496, din timpul domniei lui Radu cel Mare, acest judeţ fiind puternic legat şi de numele unificatorului de ţară Mihai Viteazul, care avea la Caracal curte domnească.

(...) Pe hotarul judeţului Romanaţi s-a dezvoltat una dintre cele mai puternice culturi neolitice, piesele de ceramică cu o vechime de peste 6000 de ani descoperite în şantierele arheologice deschise în judeţ fiind dovezi de necontestat. La acestea se adaugă, pe teritoriul «celui mai bogat judeţ în vechi denumiri romane», urmele cetăţilor Antina, Romula, Celei, Castra Nova, Islaz, Slăveni şi Vădastra. Faptul că prezenţa romană a fost aici foarte intensă o dovedesc descoperirile arheologice de la Romula, Reşca de astăzi, unde se pare că a fost capitala Daciei Inferioare. Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât Romanaţiul este una dintre puţinele denumiri geografice care include numele poporului român (Romanaţi este derivat din termenul Roma nati – născuţi la Roma), toponim care ar trebui să fie prezent în numele unităţii administrativ-teritoriale – judeţul Olt, înfiinţat prin înglobarea fostului judeţ Romanaţi“, se menţionează în expunerea de motive.

Se amintesc, de asemenea, personalităţile culturii şi ştiinţei pe care le-a dat Romanaţiul istoric (poetul Virgil Carianopol, compozitorul Radu Şerban, pictorul Marius Bunescu, fizicianul Neda Marinescu, istoricul Vasile Maciu, academicianul Cristea Mateescu, matematicianul George Dincă), precum şi contextul în care vechiul judeţ Romanaţi a dispărut, anume raionarea administrativă după model sovietic, în 1950, când judeţele, plasele şi comunele s-au reorganizat, şi adoptarea, în 1968, a legii privind organizarea administrativă, când Romanaţiul, după ce din fostul judeţ s-au desprins mai multe comune, care au fost introduse în componenţa judeţelor vecine Dolj şi Teleorman (de exemplu comuna Islaz, unde „a fost adoptată Constituţia din 9 iunie 1848, document care reprezintă «gestul simbolic» prin care axa vieţii noastre politice şi culturale s-a schimbat din Răsărit în Apus“, după cum se menţionează în expunerea de motive, se regăseşte astăzi în componenţa judeţului Teleorman), a fost alipit judeţului Olt ( în care s-a născut preşedintele de la acel moment al ţării, Nicolae Ceauşescu).

„Oamenii spun că au alte probleme, îi interesează locurile de muncă, sistemele de irigaţii...“

Deşi dezbaterea nu este deloc nouă, nici până acum opiniile nu s-au unificat. La votarea proiectului de hotărâre prin care s-a stabilit data referendumului consilierii judeţeni PNL şi PMP au fost împotrivă, argumentând că banii folosiţi pentru organizarea acestui referendum pot fi alocaţi altor nevoi şi că, mai mult, ceea ce-şi doresc romanaţenii oricum nu mai poate fi pus în practică, anume reînfiinţarea judeţului Romanaţi, cu reşedinţa la Caracal.

„Noi am stat de vorbă cu cetăţenii din judeţ şi oamenii spun că au alte probleme, îi interesează locurile de muncă, sistemele de irigaţii, multe altele, nu neapărat schimbarea denumirii judeţului, iar cei care susţin cu tărie că trebuie reînfiinţat judeţul Romanaţi, doresc înfiinţarea judeţului Romanaţi cu reşedinţă la Caracal – ceea ce ştim cu toţii că nu se poate – pentru a evita distanţa foarte mare dintre ultima comună a judeţului, Ianca, şi Slatina, pentru că sunt 128 de kilometri. Acestea fiind spuse, declar că grupul PNL va vota împotriva acestei hotărâri. Noi nu ştim cum aţi calculat, pentru că ştim că sunt aproximativ 380 de secţii... “, a avut o intervenţie, înainte de a se trece efectiv la vot, consilierul PNL Gheorghe Ciucu, fiind însă întrerupt abrupt de preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, iniţiatorul proiectului, care i-a recomandat penelistului să organizeze, eventual, o conferinţă de presă în care să-şi expună motivele, pentru că minutul solicitat pentru intervenţie a luat sfârşit. Nu mult mai târziu a intervenit şi un alt consilier, preşedintele PNL Olt, Ion Moisescu, atrăgând atenţia că cei 500.000 lei aprobaţi vor fi insuficienţi, din calculele peneliştilor fiind vorba, în cazul unui referendum judeţean, de cheltuieli în valoare de aproximativ 300.000 euro.

Proiectulul cu privire la organizarea referendumului, pe 15 octombrie, dar şi cel prin care se alocă suma de 500.000 lei, au fost votate fără probleme, doar 10 voturi (sunt 33 de consilieri) fiind exprimate împotrivă . 

CITIŢI ŞI: Marea frustrare istorică a caracalenilor, pretinşi „stăpâni“ culturali ai Oltului: „Există Romanaţiul, e orb cine nu vede!“