Jacques Cousteau al României: Vasile Cosma, olteanul de geniu care a descoperit digul portului antic Callatis
0
Vasile Cosma a fost nepotul unuia dintre cei mai bogaţi locuitori ai municipiului Slatina de acum un secol, care a ridicat mai multe clădiri reprezentative pe raza oraşului, majoritatea demolate între timp. Inginer de meserie, Cosma este fascinat de tulburătoarea lume a adâncurilor în care pătrunde cu ocazia unor filmări submarine. Datorită muncii sale, slătineanul este considerat de mulţi un veritabil Jacques Cousteau al României.
Vasile Cosma a fost unul dintre cei doi băieţi ai lui Nicolae Cosma, fiul mai celebrului Nicola Cosma, nume de referinţă în istoria municipiului Slatina de la finele secolului XIX – începutul secolului XX, unul dintrecei mai prolifici negustori ai urbei de pe râul Olt. Vasile Cosma, al doilea fiu al lui Nicolae Cosma, absolvă Facultatea de Electronică de la Iaşi şi se angajează ca inginer la studioul cinematografic “Alexandru Sahia” din Bucureşti. Fire stăpânită de curiozitate, acesta este atras şi fascinat de tulburătoarea lume a adâncurilor în care pătrunde cu ocazia unor filmări submarine pentru “Sahia”. Aşa se naşte marea pasiune lui pasiune - arheologia submarină, cea care avea să-i greveze numele pentru totdeauna în acest domeniu din ţara noastră.
Aurelia Grosu, doctorul în arheologie la Muzeul Judeţean Olt, spune despre slătineanul Vasile Cosma într-un articol publicat în revista "Memoria Oltului" că, din multe puncte de vedere, acesta este considerat o legendă. Printre altele, el este unul dintre fondatorii secţiei de arheologie submarină de la Mangalia.
“Vasile Cosma a adus din adâncuri vestigii antice de importanţă excepţională, acesta fiind considerat ca un Jacques Cousteau al României. Rezultatele prospecţiunilor submarine ale lui Cosma sunt remarcabile şi au constituit pentru arheologia românească un mare pas înainte”, spune Aurelia Grosu după studierea unor documente rare ale unui alt slătinean pasionat de istorie, dr. Mircea Şerbu.
Totul a pornit de la un fragment de amforă descoperit întâmplător de slătinean în anul 1963, sub apă, în faţa plajei din staţiunea „2 Mai”. Pentru un om al ştiinţelor exacte cum era Vasile Cosma, sentimentul de satisfacţie deplină este dublat de cel al curiozităţii. Astfel, slătineanul se dedică total studierii metodelor de cercetare proprii arheologiei submarine. Treptat, el reuşeşte să “citească” stratigrafia depunerilor văzute în timpul incursiunilor sub apă, acolo unde totul capătă cele mai bizare forme datorită eroziuni şi stratului gros de scoici, alge, nisip, ce se aşează peste obiecte. Împreună cu echipa de scafandri din Mangalia, slătineanul prospectează, între 1966-1968, zona anticului oraş Callatis. Ca urmare a acestor demersuri, inedite la vremea respectivă, la Muzeul Marinei din Mangalia se înfiinţează prima secţie de arheologie submarină din ţara noastră.
Cum a fost descoperit digul portului antic Callatis
Vasile Cosma trăieşte un moment unic atunci când descoperă douăsprezece amfore întregi. Sentimentele trăite la acel moment de slătinean sunt surprinse chiar de către acesta, cu emoţie şi acurateţe, în scrierile sale.
“M-am scufundat din nou. Mă gândeam cu strângere de inimă la aerul pe sfârşite, dar cercetam atent solul. Deodată am zărit, pe jumătate îngropate, câteva amfore. Am uitat unde mă aflu, am strigat şi, fără să vreau, am înghiţit apă. În câteva secunde am fost afară şi am solicitat co-echipierilor din barcă să arunce ancora. Am cercetat din nou amforele, exemplare întregi, şi mi-am dat seama imediat că mă aflam lângă o epavă. Aparatul meu de filmat era pe vas şi ardeam de nerăbdare să înregistrez totul pe peliculă. Trecuse mult de ora prânzului, eram nemâncaţi şi osteniţi, dar am început imediat lucrul. Am filmat, am făcut schiţe, am determinat poziţia epavei şi abia pe înserat am pornit spre ţărm. Duceam cu noi o preţioasă încărcătură: douăsprezece amfore întregi de un mare interes, provenite dintr-un centru grecesc de producţie”, scria Vasile Cosma la acel moment atât de important pentru el, dar nu numai.
Rezultatele prospecţiunilor submarine sunt remarcabile şi au constituit un mare pas înainte pentru arheologia românească. S-a putut astfel stabili că acea conformaţie stâncoasă despre care multă vreme s-a considerat a fi naturală, reprezintă, de fapt, o construcţie portuară. Urmare a prospecţiunilor submarine a putut fi identificat digul portului antic Callatis şi traseul acestuia, pe o lungime de circa 1.600 metri, pavat cu lespezi de piatră cioplită, fixate cu mortar. Execuţia îngrijită a pavajului, ca şi lăţimea neobişnuită, au avansat pentru specialişti concluzia folosirii digului şi ca loc de promenadă.
Vasile Cosma, un pionier al arheologiei submarine din România
“Bogatul material descoperit de Vasile Cosma, împreună cu alţi câţiva scafandri din Bucureşti şi Mangalia, a fost transferat de la Muzeul Marinei din Mangalia, la Muzeul Marinei Române, inaugurat în anul 1969 la Constanţa. În acelaşi an a fost reînfiinţată secţia de cercetări submarine a Muzeului de Arheologie din Constanţa, a cărei activitate a fost orientată pe zona vestigiilor identificată de Vasile Cosma în imediata vecinătate a Cazinoului. De aici au fost scoase la suprafaţă frize, arhitrave şi piese de antablament, elemente componente ale unei construcţii, un sarcofag şi obiecte ceramice”, afirmă muzeograful Aurelia Grosu.
Prospecţiunile întreprinse în faţa Cazinoului au semnalat prezenţa unui dig şi a unor dane de acostare în portul Tomis. Rezultatele prospectărilor marine întreprinse în vara anilor 1971-1972, sunt valorificate de Vasile Cosma într-un studiu temeinic în care îşi propune să reconstituie şi cele două ancore cu traversă mobilă descoperite în rada portului Tomis.
Să nu fim înţeleşi greşit. Inginerul Vasile Cosma nu a fost un „căutător de comori”, cum, poate, s-ar grăbi unii să-l catalogheze.
“El a fost arheolog submarin în sensul cel mai deplin al cuvântului. A ştiut că un obiect, oricât ar fi de valoros, îşi pierde din importanţă dacă nu fixează contextul arheologic: a filmat, a fotografiat, a desenat, a întocmit planuri de situaţii ale locului descoperirii. Articolele publicate de Vasile Cosma depăşesc cu mult sfera de popularizare; sunt materiale întocmite după toate rigorile ştiinţifice, în care te impresionează sursele bibliografice (subliniem preponderenţa izvoarelor antice), stilul concis, fără a fi arid, standardul documentaţiei fotografice şi grafice. Ilustrativ din acest punct de vedere este articolul <Prospectări arheologice submarine>, în care sintetizează descoperirile făcute în perioada 1966-1970. Pe lângă încadrarea cronologică şi tipologică, subliniem pertinentele analogii cu descoperiri similare din Mediterana, de la Mahdia, Albenga, Congloue sau de pe epava Titan. Cu alte cuvinte, Vasile Cosma stăpâneşte arta comunicării. Scrie admirabil, publică în reviste de specialitate sau turistice în limbile română, franceză, engleză, germană”, mai spune Aurelia Grosu.
Invenţii ale slătineanului în arheologia submarină
Tehnica săpăturilor submarine, desfăşurată de slătinean în cu totul alte condiţii decât arheologia clasică, îi oferă acestuia o mare experienţă, facilitată şi de pregătirea tehnică. Vasile Cosma a fost extrem de interesat de perfecţionarea procedeelor tehnice prin care se excavează şi se înlătură depunerile de pe obiecte fără a tulbura apa din zona de lucru, pentru a fi aduse la suprafaţă.
În acest sens, în primul număr din luna mai 1968 al periodicului trimestrial “Buletin de informare”, editat chiar de slătinean sub auspiciile secţiei de Arheologie Submarină de la Mangalia, prezintă cu desene, principii de funcţionare, recomandări, avantajele oferite de „elevatorul cu aer comprimat”. În acelaşi timp, Vasile Cosma îşi oferă serviciile pentru consultaţii tehnice în vederea alegerii şi folosirii materialelor celor mai adecvate referitoare la echipament de scufundare, fotografiere şi filmare, detectare - magnetică sau ultrasunete -, scoatere şi mijloace de deplasare.
Vasile Cosma a demarat cercetări şi pe cont propriu, reuşind să recupereze numeroase şi importante obiecte de pe fundul Mării Negre şi constituind o adevărată colecţie particulară. Atât obiectele ajunse în colecţia Muzeului Marinei Române, dar şi cele aflate în colecţia privată, au făcut obiectul mai multor studii publicate în presa din ţara noastră şi peste hotare. Prin întreaga sa activitate, slătineanul Vasile Cosma a reuşit să îşi graveze pentru totdeauna numele printre pionierii arheologiei submarine din ţara noastră. În plus, inovaţiile aduse de acesta în domeniul anterior menţionat graţie pregătirii sale inginereşti îl confirmă ca pe unul dintre românii care şi-a adus neîndoios contribuţia în istoria ţării, dar sunt insuficient popularizaţi.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
