Dilema şomerilor români la târgul de slujbe: salariu minim sau asistenţă. „Noi avem ajutor social, n-am venit să căutăm“

În judeţul Olt, unde sunt înregistraţi oficial peste 12.000 de şomeri, angajatorii îşi găsesc din ce în ce mai greu lucrători, iar firmele au ajuns să-i caute pe oltenii fără loc de muncă la ei în ogradă. Din totalul şomerilor neindemnizaţi, peste 6.000 au mai puţin de zece clase.

Rata şomajului în judeţul Olt a depăşit cu peste două procente rata naţională, ajungând la 7,6%. „Suntem unul din judeţele sărace“, spune directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare şi Formare în Muncă Olt, Cristinel Cîrloganu. Peste 12.000 de şomeri sunt la acest moment în evidenţe şi nici 2.200 nu primesc ajutor de şomaj. Cei peste 10.000 şomeri neindemnizaţi sunt beneficiari, în bună parte, de ajutor social. Aproximativ 85% dintre ei, spune şeful AJOFM, au un nivel de instruire primar, gimnazial sau profesional, doar 14% au liceul sau şcoala postliceala, în timp ce 1% sunt cu studii superioare. Şi mai grav, peste jumătate dintre cei aproximativ 9.500 şomeri cu o instruire slabă au până în 35 de ani.

„E o rezervă de forţă de muncă enormă, necesar a fi calificată în perioada următoare“, concluzionează directorul serviciului public de ocupare. Doar că oamenii ar trebui să mai aibă şi chef de muncă, iar mulţi dintre ei nu au, iar angajatorii, care aproape că nu mai găsesc muncitori calificaţi, să fie dispuşi să investească în calificare sau recalificare, asta de când şcoala scoate pe piaţă şomeri şi atât.

„Aaa, noi avem ajutor social, n-am venit să găsim de lucru!“

Vineri s-a consumat, ca în toată ţara, şi la Slatina o nouă bursă generală a locurilor de muncă, un barometru al situaţiei de pe piaţa muncii. Oamenii aflaţi, teoretic, în căutarea unui loc de muncă au trecut rapid prin faţa angajatorilor, au aruncat, pe ici-pe colo, o privire pe ofertele de muncă şi s-au îndreptat, cu sutele, spre standul unde funcţionarii AJOFM le-au ştampilat carnele de şomer sau adeverinţele necesare pentru ajutorul social.

La ieşire, alta decât intrarea, s-a văzut interesul. „Aţi găsit ceva interesant?“, sună întrebarea. „Aaa, păi noi avem ajutor social, n-am venit să căutăm! Ne-a adus aici, da’... Am lăsat telefonul să ne anunţe dacă are nevoie de noi“, spune, în grabă, un bărbat care nu are mai mult de 35 de ani. Este însoţit de soţie şi fiică, pe care le-a adus, că tot s-a ivit ocazia, la oraş. Spune că nu are cine ştie ce şcoală, are calificare de tractorist, o meserie care, teoretic, se caută pe piaţă, doar că pe el nu l-au găsit angajatorii, la Izvoarele.

„Pe noi nu ne ia, doamnă, nimeni, poate au auzit că suntem hoţi (comuna Izvoarele are o rată a infracţionalităţii foarte crescută, furturile din gospodării fiind extrem de frecvente – n.r.). Şi cu patronii ăştia, ştim noi cum e. Te pune să faci de toate şi când e să-ţi dea banii, iei mai mult nimic! Şi nici în străinătate nu poţi să pleci, că trebuie să pui ştampila, pierzi şi ajutorul social, şi tot, nici să te-mbolnăveşti nu mai ai voie“, mai spune bărbatul înainte să plece să vadă oraşul.

Ca el sunt mulţi, dar nu toţi, atrage atenţia directorul Cristinel Cîrloganu, care spune că, deşi greu, angajatorii încep să-şi găsească lucrători la mini-burse organizate în localităţile cu număr mare de beneficiari de ajutor social. Şansa acestora exact asta este: angajatori dispuşi să-i califice şi să le ofere un pachet minim de beneficii astfel încât să existe o diferenţă între ajutorul social şi salariu. Sau învăţământul dual, iarăşi o posibilitate reală pentru cei expuşi riscului de sărăcie extremă, crede şeful AJOFM.

Mulţi şomeri vin la burse forţaţi de necesitatea de a primi viza de la AJFM

Adevărul este, o spun şomerii, unii dintre ei care au căpătat această „calitate“ ieşind din câmpul muncii, şi o recunosc şi oficialii instituţiilor statului, acela că nivelul salarial în zonă rar depăşeşte salariul minim, astfel că ajutorul social, care aduce cu sine o asigurare de sănătate pentru toată familia, devine o soluţie mult mai bună. Întreţinătorii de familie fac mai nimic pentru aceşti bani, în schimb „se mai descurcă“, „la negru“.

„Sunt necalificaţi şi nici nu sunt dornici să înveţe“, sau „dacă statul n-ar trage atâta pe noi şi am avea din ce să le dăm mai mult...“, motivează angajatorii nivelul salarial mic. „Avem mii de CV-uri în baza de date“, spun alţii, deşi adevărul este că forţa de muncă bine calificată fie a luat calea străinătăţii, fie ajunge acolo unde angajatorul a înţeles că altfel îşi pierde oamenii buni, prin urmare îi plăteşte bine. „Au fost acei ani, după Revoluţie, când pe piaţă a existat un bazin mare de forţă de muncă calificată. Doar că acei oameni ajung la vârsta pensionării şi nu vine nimic din urmă, asta e marea problemă. Semnale au existat că se va ajunge aici. Dacă angajatorii nu-nţeleg că trebuie să vină cu altfel de condiţii de muncă, să vină cu pachete salariale motivante, îşi vor pierde oamenii, iar lucrătorii buni pleacă primii“, mai spune Cîrloganu.

„În România nu mai e de stat, e bătaie de joc!“

Florin Bărbuţ are 38 de ani, două fetiţie, de 2 şi 4 ani, şi grija că anii trec, iar pentru pensie nu prea s-a adunat nimic. Acum are ajutor social, cu beneficiile binecunoscute, dar, recunoaşte, nu e o soluţie. E priceput cam la toate în construcţii, deşi finisajele sunt atu-ul său. „Cu carte de muncă am lucrat doar un an, la ProtectChim, firma care a făcut blocurile din cartierul nou, în rest, la negru. Ajutorul social e bun, că am ajuns la spital, am fost nevoit să fac o operaţie, tot din cauza efortului, şi după cinci zile mi-au dat biletul de externare şi decontul. Aş fi plătit 2.000 lei, fără asigurare. De unde-i luam?! Dar nu e ajutorul social o soluţie, în România nu mai e d stat, după Paşte plec în Germania, cu contract legal, pentru că trec anii şi ce faci, te uiţi la copii să-ţi dea bani de pâine?! Ce fac ei, dacă pe tine te văd tăind frunză la câini? Am mai fost o lună, la negru, am venit acasă cu 1.600 de euro. De unde-i iei aici? Şi aici eşti universal, aşa trebuie să fii pentru angajatorul din România, să faci de toate şi să te plătească prost.

De muncă nu mi-e frică, nu mi-a fost niciodată. Dar nu e drept să te angajeze la patru ore şi să te ţină zi lumină. Şi când vin cei de la ITM îţi spun că de la 12,00 eşti la negru, să te ascunzi.“, spune bărbatul, care e conştient că pentru bani va face alte sacrificii.

„Fetele sunt mici, se duc la grădiniţă, or mai uita de mine. Mai zicea fata cea mare, acum, când am fost plecat: : «Fir-ar a năibii de Germanie, să vină odată acasă tata!». Dar e altceva, neamţul are 2.600 euro salariul minim, eu dacă merg acolo nu iau sub 3.000 euro, ca finisor. Faci exact meseria pentru acre eşti calificat, opt ore. La 12,00, a sunat clopotul, pui sculele jos, te speli şi treci la masă o oră. La fiecare o oră şi jumătate poţi să fumezi, legal, o ţigară. Nu mai vorbesc de condiţii, nu-şi bat joc aşa cum se întâmplă aici. Am lucrat în ţară suspendat pe schelă, asigurat, e drept, la etajul V, la etajul VI, unii nici nu voiau să urce. Ai vreun spor, ceva? N-ai nimic. Nu există comparaţie. Ştiţi cum e în Germania? Dacă stă neamţul 100 de ani pe loc şi nu-l ajungem din urmă, doamnă, n-avem cum. În România nu mai e de stat, e bătaie de joc! Voi pleca, sper să stau câţiva ani şi să pot să fac acolo 5 ani, pentru că am auzit că am putea primi la 5 ani o pensie de acolo. În plus, dacă lucrez legal, nu mai iau eu 80 de lei alocaţia de-aici, iau 200-300 euro de acolo pentru fete“, mai spune bărbatul, chemat, ca şi consătenii săi, pentru a li se prezenta o ofertă colectivă. „Vorbeau de lucru la schelă, undeva, cam aşa ceva. Nu m-am dat meseriaş“, a completat bărbatul.

Peste 150 de persoane angajate în urma convenţiilor semnate cu angajatorii

Deşi angajatorilor le e greu, financiar, să asigure şi salariul minim pe economie, în timp ce şomerii necalificaţi nu au, la rândul lor, prea multe de oferit, soluţii încep să se întrevadă. În Olt, 42 de locaităţi, din cele 112, au fost incluse în planul de mobilitate, iar graţie acestui fapt şomerii, indemnizaţi sau neindemnizaţi, au o seamă de beneficii. Primesc o primă de activare de 500 de lei, iar dacă fac naveta la peste 15 kilometri, statul le decontează cheltuielile de transport, în limita a 0,5lei/km (până la 110 km). Dacă se încadrează la peste 50 de km de localitatea de domiciliu şi îşi schimbă domiciliul vor primi 12.500 lei, dacă se deplasează împreună cu familia beneficiile cresc.

Devine, mai spune directorul AJOFM Olt, profitabil şi pentru angajatori să ofere o şansă tinerilor necalificaţi sau care pur şi simplu  nu-şi găsesc de lucru de mai bine de 6 luni (rspectiv 12 luni pentru cei peste 25 ani). Printr-o convenţie încheiată cu AJOFM vor primi, timp de 12 luni, 900 lei subvenţie pentru fiecare angajat din categoriile sprijinite de lege, singura condiţie fiind menţinerea angajaţilor alte minimum 6 luni după cele 12. În baza acestor reglementări s-au încheiat 90 de convenţii în Olt, pentru aproximativ 150 de persoane angajate.

O şansă pentru şomeri şi angajatori deopotrivă ar putea fi şi mini-bursele organizate la nivelul fiecărei localităţi cu rată foarte mare a şomajului (sunt localităţi unde această rată se apropie chiar de 30%). „Am mai avut astfel de acţiuni şi vom derula, imediat după Paşte, altele, avem cel puţin patru solicitări din partea angajatorilor sau a firmelor de plasare, care se obligă să-i şi califice, le plătesc cazarea şi masa şi oferă un salariu peste cel de aici. Sunt firme din Arad, Timişoara, Bucureşti, am avut firmă din Piteşti, care a angajat persoane de pe traseul Piteşti-Drăgăşani, le asigură transport şi salarii bune. Sunt obligaţi să crească beneficiile şi eforturile privind calificarea.

Noi, AJOFM, vom face propunerea la nivel judeţean, de asemenea, pentru o clasă pilot pentru învăţământul dual, de care să beneficieze tinerii necalificaţi. Pentru foarte mulţi e foarte-foarte greu, n-au bani să se întreţină în şcoală, mulţi consideră că e târziu, n-au bani de navetă. Cu acea indemnizaţie de 400 lei/lună, pe perioada studiilor, şi cu cazarea asigurate, e altceva, îi dai un sens, îi dai speranţe că se poate, în scoţi din cercul vicios. Acum, cu forţa nu-i poţi duce la lucru, obligaţia noastră este să le prezentăm toate posibilităţile, să le dăm de ales“, a mai spus Cârloganu.