Cum vor şefii învăţământului oltean să crească rata de promovare la examenele naţionale. Ce aşteptări au de la elevii din liceele de top

Locul 33 în ierarhia naţională după Evaluarea Naţională şi locul 26 după Bacalaureat nu-i bucură pe şefii IŞJ Olt, care spun că vor lua măsuri noi din toamnă.

Rata de promovare este cu un procent mai mică la Evaluarea Naţională faţă de anul trecut şi plasează judeţul Olt în a doua jumătate a clasamentului naţional, astfel că 74,28% elevi cu medii peste 5 este considerat un rezultat care poate fi îmbunătăţit. Nici la Bacalaureat lucrurile nu stau foarte bine, cu 66,42% Oltul ocupând de-abia locul 26, în condiţiile în care, în primul caz (Evaluarea Naţională), calculele au fost făcute raportându-se rezultatele la elevii prezenţi (alte sute de elevi care au absolvit gimnaziul neprezentându-se), în timp ce la Bacalaureat sunt de asemenea sute de absenţi şi alte sute care nu s-au înscris pentru susţinerea examenului (la Evaluarea Naţională directorii au fost obligaţi să înscrie în examen toţi absolvenţii). Şi în Olt sunt şcoli gimnaziale în care niciun absolvent nu a reuşit să ia note peste 5 la Evaluarea Naţională, în timp ce altele apar în statistici cu procente mari la promovare, chiar dacă au înregistrat zeci de absenţi şi doar un candidat, doi-trei care au susţinut probele. Admiterea la liceu a oferit de asemenea cifre îngrijorătoare, licee de top ajungând să accepte elevi  cu medii cu puţin peste 5 sau chiar sub  5, sau să nu ocupe toate locurile puse la dispoziţia absolvenţilor de gimnaziu.
Inspectorul şcolar general Florica Grecu este de părere, părere exprimată în cadrul Comisiei de Dialog Social care are loc lunar la Prefectura Olt, că  pregătirea suplimentară va trebui să continue, însă, în cazul Bacalaureatului, s-ar mai impune şi altfel de măsuri, pentru care s-au făcut propuneri către Ministerul Educaţiei.  Susţinerea examenului la anumite discipline în funcţie de profilul urmat este una dintre acestea, din toate discuţiile cu elevii şi profesorii deopotrivă reieşind că examenul la matematică, spre exemplu, este o problemă pentru cei de la liceele tehnologice, care consideră foarte dificilă proba.
„Să desfiinţaţi, domnule, liceele astea, să facem şcoli profesionale!“, a fost de părere un reprezentant al patronatelor, susţinând ideea că mediul de afaceri are nevoie de muncitori bine pregătiţi, nicidecum de şomeri cu diplomă de liceu. „Liceele respective nu se pot desfiinţa de pe o zi pe alta, ele sunt pe o structură a ministerului, liceele se desfiinţează sau se transformă şi în funcţie de solicitarea consiliilor locale, e vorba de reţeaua şcolară, este foarte greu să desfiinţezi un liceu. Oamenii au încercat, din liceele tehnice, să aducă noi specializări şi să le acrediteze, ce se caută pe piaţa muncii. Este destul de greu să le coreleze, dar ei fac eforturi deosebite, şi veţi observa că începe să meargă învăţământul dual, învăţământul profesional... Este un proces destul de greu de realizat“, a fost răspunsul şefei din cadrul IŞJ Olt.
Ce vor, în schimb, să facă şefii învăţământului oltean este să le lanseze elevilor din liceele de top provocarea de a-i ajuta pe colegii lor din liceele în care admiterea se face cu medii foarte mici.
„Elevii din liceele de renume, din toate zonele, să dezvolte parteneriate cu licee în care elevii au fost admişi cu note foarte mici. Cei care au ajuns la olimpiade, care au rezultate foarte bune, care vin din licee în care, poate, şi-ar fi dorit să ajungă şi ceilalţi, să desfăşoare activităţi împreună, să le fie un fel de mentori, să vedem ce copii găsim ca voluntari acolo, pentru a dezvolta aceste parteneriate. Nu pentru un an întreg, ci pe anumite perioade.
Noi încercăm, va fi o propunere, nu ne aşteptăm ca toţi elevii să vină şi să spună – eu vreau să merg acolo. Probabil că vor fi reţineri, motive, că timpul, că pregătirea, că..., dar uşor-uşor... Sunt şi copii care vor şi care pot în aceste şcoli. Ei trebuie să aibă şi modele“, a spus Grecu, menţionând că vor fi şedinţe de analiză şi că rezultatele din fiecare şcoală vor fi dezbătute, dar că nu se caută neapărat vinovaţi, pentru că „oarecum vina este comună“.