Cum poate fi redus abandonul şcolar, reţeta unei şcoli din Olt. Toţi absolvenţii sunt acum la liceu sau la profesională
0
Peste 3.000 de şcoli în care rata abandonului şcolar este semnificativă au fost identificate la nivelul întregii ţări şi urmează să beneficieze de fonduri de intervenţie. „Adevărul“ a analizat ce măsuri au dat roade până acum şi care ar putea fi exemple de bune practici, în situaţiile în care copiii pot fi cu greu aduşi la şcoală.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat în penunltima zi a anului trecut că a fost adoptată Hotărârea privind aprobarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS), în cadrul acestui program urmând să fie acordate granturi în valoare de cel mult 200.000 euro/şcoală pentru cel puţin 2.500 şcoli primare şi gimnaziale din ţară.
Mai mult, primele 750 unităţi selectate ar urma să primească finanţare până la finele lunii martie 2022, lista fiind stabilită prin ordin al ministrului Educaţiei, în această lună. Un număr de 45.000 angajaţi din învăţământul preuniversitar vor fi cooptaţi în aceste activităţi, fiind prevăzute fonduri în valoare de 43 milioane pentru formarea acestora.
Cele 3.235 şcoli eligibile au fost împărţite în două categorii de prioritate, urmând să primească finanţare mai întâi cele cu prioritate ridicată.
Pe lista unităţilor eligibile, pe care o puteţi consulta mai jos, sunt 88 şcoli din judeţul Olt, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate dintre unităţile de învăţământ din judeţ. 33 au „prioritate ridicată“, elevii din aceste şcoli fiind în majoritate din comunităţi dezavantajate.
„Le-am oferit o masă caldă, au mai fost şi excursii vara...“
Şcoala gimnazială nr. 1 Slatina este prima din Olt în lista publicată de minister. Aici învaţă aproape 550 elevi, 420 dintre ei fiind cuprinşi la cursurile de zi (şcoala are şi program pentru frecvenţă redusă şi „A doua şansă“, care se adresează adulţilor care se întorc la şcoală).
Majoritatea covârşitoare a elevilor sunt de etnie romă, deşi în acte părinţii nu-şi declară apartenenţa la etnie. Condiţiile în care unii dintre ei trăiesc sunt departe, însă, de pretenţiile unui municipiu. Deşi pare greu de crezut, patru familii cu elevi înmatriculaţi la Şcoala Gimnazială nr. 1 Slatina încă nu aveau curent electric până în urmă cu doi ani.
Unii nu vin la şcoală, în sezonul rece, pentru că îşi împart hainele sau încălţările cu ceilalţi fraţi şi îşi aşteaptă rândul să poarte haina groasă. Deşi nu toţi sunt în aceeaşi situaţie materială precară, multe alte piedici stau în calea elevilor, astfel că să-i aducă la şcoală zi de zi a devenit în timp o luptă pentru cadrele didactice ale şcolii. Şi-au dorit să o şi câştige, iar statistica arată că sunt pe drumul cel bun.
În 2015, spune directorul şcolii, prof. Georgeta Szilagy, rata de abandon era de aproximativ 28%. De atunci, cu finanţare suedeză, în şcoală se desfăşoară un program în care sunt incluşi cei mai săraci dintre copii. După programul de dimineaţă, aceştia rămân la şcoală, li se aduce la prânz mâncare caldă prin intermediul unei firme de catering, iar după ce mănâncă îşi fac temele şi fac în continuare pregătire cu învăţătorii. Programul a dat roade, elevii din prima promoţie inclusă în program fiind astăzi în clasa a X-a. „Acum toţi sunt la liceu sau la profesională, niciunul nu a abandonat“, spune directoarea Georgeta Szylagy.
Având această experienţă, însă şi multe alte nevoi, o finanţare ca cea promisă prin programul proaspăt anunţat ar schimba şi mai mult în bine lucrurile, este convins cadrul didactic. Asta pentru că în ultimii ani, la şcoala pe care o conduce s-au întâmplat şi alte lucruri frumoase, care toate implică fonduri, dar care şi-au dovedit eficienţa.
„Ar fi multe de făcut în şcoală, în primul rând ca dotări, pe partea de calculatoare, table interactive, şi în al doilea rând aş merge pe programe remediale. (...) Noi în fiecare an ne implicăm să le facem rost de rechizite, de haine, de încălţăminte. Vă daţi seama că orice ar putea fi benefic pentru copil şi ar putea fi achiziţionat din acest proiect am face, inclusiv rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte. Tot ce am putea să le facilităm să vină ei la şcoală. În celelalte proiecte le-am oferit o masă caldă, au mai fost şi excursii vara. Chiar vara trecută au fost la munte, la Straja, au mai fost la cinema... Au fost în tot felul de activităţi educative pe care ei nu le-au făcut de-a lungul timpului. Au fost copii care n-au fost niciodată la cinema, care n-au fost niciodată într-un parc, au fost tot felul de activităţi benefice pentru ei. În funcţie de ceea ce ne lasă ghidul, noi chiar ştim problemele lor şi vom face ceea ce trebuie, de la îmbrăcăminte până la distracţie, să le arătăm şi altceva“, spune Szilagy.
„Mergem cu ei până în clasa a IV-a“
Programul graţie căruia, ajutat şi cu celelalte măsuri de intervenţie, abandonul la gimnaziu a scăzut de la aproximativ 28%, cu şase ani în urmă, la 14% în vara anului trecut (şi 7% la ciclul primar la finele anului şcolar 2020-2021) cuprinde astăzi 30 de elevi.
„Am început cu 20 de elevi, am ajuns la 50, am revenit la 30, cu tratative să mai adăugăm încă 20 de copii. Acest program se referă la copiii de la primară. De la clasa I şi clasa a II-a. Mergem pe copiii din familii vulnerabile, copii care chiar au probleme, se selectează cât să facem grupa necesară. Acum avem două grupe, a 15 copii în grupă, sunt 30 de copii în proiect. Dar sunt aleşi de la clasele I-a şi a II-a şi mergem cu ei până într-a IV-a inclusiv. Au primit tablete cei de la program, au primit haine, au fost în excursie, au fost la cinema. N-au renunţat, chiar au venit în continuare. Acum la a V-a avem o grupă care a fost cuprinsă în program până anul trecut şi ei vin toţi la şcoală. În condiţiile în care, recunosc, le-am luat tabletele, aşa este proiectul, le predăm grupei care intră. Ei tot vin la şcoală, nu absentează“, a explicat prof. Szilagy.
Pe de altă parte, şcoala a integrat în activităţile organizate pentru a se recupera cunoştinţele restante ca urmare a activităţii online (la care nu toţi elevii au avut acces) aproximativ 30% dintre elevi. Şi aceasta a fost o măsură care şi-a dovedit eficienţa, din cei 45 elevi de clasa a VIII-a, 19 susţinând probele examenului de Evaluare Naţională, iar ceilalţi absolvenţi optând, aproape toţi, pentru şcoala profesională.
Ceea ce pentru şcolile „de top“ poate părea normalitate, în şcolile cu risc mare de părăsire timpurie a şcolii este o luptă permanentă. Părinţii nu vin pur şi simplu cu dosarele de înscriere la secretariat, ci aproape fiecare copil este adus din curtea plină de noroi şi casa nu suficient de bine încălzită iarna. „Am adus la şcoală şi copii cărora părinţii sau bunicii, ne-au spus aceştia, n-aveau ce să le mai facă. Au venit trei zile, au lipsit două, ne-am dus după ei, au venit din nou, iar au lipsit, iar ne-am dus după ei...“, detaliază profesoara.
Iar în timp, elevii au descoperit că la şcoală le sunt prietenii, de la şcoală sunt selectaţi de antrenori pentru diverse sporturi, pe terenul de sport excelează, cu clasa merg la concursurile de şah etc. Elevii ajunşi la liceu sau la şcolile profesionale se întorc apoi, mândri, atunci când liceul îşi promovează oferta educaţională în şcolile gimnaziale.
„Şi atunci îi câştigăm şi pe cei care mai rămân repetenţi. Vin şi spun: «Dacă învăţam şi eu anul trecut, eram cu ei acum!»“, mai spune profesoara care, predând Educaţia fizică, a avut grijă ca alături de colegii de catedră, şi nu numai, să-i ţină permanent ocupaţi pe elevi cu activităţi care le cresc stima de sine şi-i învaţă să lucreze împreună.
Aşa se face că din această şcoală niciodată nu vin veşti despre episoade agresive între copii. Ba mai mult, predau telefoanele la intrarea în şcoală şi le mai iau doar când pleacă acasă, în pauze fiind cooptaţi în tot felul de activităţi. „Le ocupăm timpul, organizăm activităţi, competiţii sportive. Chiar şi copiii care mai vin din alte şcoli, că au făcut cine ştie ce pe acolo, ne surprind. Se integrează şi nu ne fac probleme“, a mai spus directorul unităţii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
