Johann Sachs von Harteneck, primarul de legendă al Sibiului
0
Un adevărat reformator, primarul de legendă al sibienilor, comite al saşilor şi jude regal, Johann Sachs von Harteneck a avut parte de un sfârşit cumplit, fiind decapitat în Piaţa Mare a Sibiului.
Johann Zabanius, una dintre cele mai importante personalităţi ale saşilor transilvăneni, s-a născut în anul 1664 la Eperies, în Ungaria, azi Presov, Slovacia. La 12 ani, mai exact în anul 1776 vine la Sibiu unde îşi face studiile la actualul Colegiu Naţional Brukenthal.
Între 1695-1700 este primar al Sibiului , în timpul mandatului său fiind realizate primele studii topografice şi primele hărţi ale oraşului. Comite al saşilor în perioada 1691-1703 şi jude regal acesta devine în anul 1698 cavaler al Imperiului habsburgic, primind predicatul de înnobilare, Sachs von Harteneck.
Activitatea sa politică s-a concentrat în direcţia reformării societăţii şi a obţinerii de beneficii pentru saşii transilvăneni. În Dieta Transilvaniei din anul 1702 a cerut reducerea taxelor plătite de saşii transilvăneni şi taxarea proprietăţilor nobiliare. A susţinut în permanenţă ideea anulării egalităţii sarcinilor între naţiunile politice recunoscute (saşii reprezentau 10% din populaţie dar plăteau 60% din taxe). În planul reformării societăţii redactează constituţii şi statute care reglementau viaţa comunităţii săseşti în acord cu realităţile europene.
Poziţiile sale politice i-au atras însă mulţi duşmani şi au dus la judecarea şi condamnarea sa la moarte prin decapitare în ziua de 5 decembrie 1703. Harteneck a fost executat în Piaţa Mare a Sibiului, însă mai târziu memoria sa va fi reabilitată, devenind una dintre cele mai importante personalităţi ale saşilor. Strada Cetăţii din Sibiu i-a purtat până la sfârşitul celui de al doilea război mondial numele.
Vă mai recomandăm:
Case şi terenuri confiscate, familii aruncate în locuinţe mizere, interogatorii şi zile de carceră grea pentru cei care refuzau să se înscrie în celebrele Cooperative Agricole de Producţie. Au trecut ani mulţi şi oamenii au învăţat să ierte însă amintirile, suferinţa şi umilinţa trăite sub un regim pe care unii îl regretă, paradoxal, şi astăzi, nu vor dispărea niciodată.
Mărturia unui cenzor din perioada comunistă dezvăluie pas cu pas cum se manifesta cenzura pe tipărituri, de la modul de recrutare, instructaj, până la cum se acţiona, ce lucruri erau considerate ameninţări şi ce materiale erau blocate.
Reputat scriitor şi cadru didactic universitar, Mircea Tomuş a condus FSN-ul şi apoi Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională de la Sibiu în zilele fierbinţi ale Revoluţiei şi apoi în primele luni din 1990. S-a retras repede din politică şi s-a dedicat carierei universitare, iar astăzi este pensionat şi cetăţean de onoare al oraşului Avrig. Mircea Tomuş a rememorat, pentru Adevărul, momentele de cumpănă din 1989, respectiv începutul anilor 1990.
Povestea fabuloasă a lui Dinică, poienarul milionar prieten cu Nicu Ceauşescu
O adevărată legendă printre localnicii din Poiana Sibiului, comuna celor mai bogaţi oieri din România, Dinică a avut, pe lângă situaţia materială de invidiat, şi prieteni celebri.
Chiar dacă a fost un judeţ care avea la baza dezvoltării industria, Sibiul a avut şi agricultură prosperă în perioada de dinaninte de revoluţie.
Odinioară comunitate mare, Sădinca, sat aflat la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, mai numără acum doar 7 gospodării.
Penitenciarul de la Dumbrăveni, judeţul Sibiu, a rămas în istorie ca locul unde a fost închisă timp de câteva luni, în perioada interbelică, Ana Pauker, fost ministru de externe şi viceprim-ministru. Supranumită „Stalin cu fustă“ al României, Pauker a avut parte de un regim privilegiat.
Staţiunea cunoscută drept „litoralul Ardealului” era extrem de apreciată şi în anii comunismului. Broşurile turistice ale vremii încearcă să-i atragă pe turişti atât cu tratamentele renumite de la Ocna cât şi cu ofertele de cazare şi de petrecere a timpului liber.
Se încarcă comentariile...
