Cinci măsuri care l-au făcut pe Iohannis din primar al Sibiului preşedintele României
0
Dezvoltarea zonei industriale a Sibiului, definirea şi apoi popularizarea Sibiului ca destinaţie prin excelenţă pentru turism cultural sunt doar două dintre măsurile care l-au făcut pe preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, primar al Sibiului pentru 14 ani şi jumătate. Marţi, Iohannis a demisionat din funcţia de primar, lăsând-o în locul său pe Astrid Fodor (FDGR).
Într-o atmosferă emoţionantă, Klaus Iohannis şi-a luat oficial “la revedere” marţi de la echipa cu care a lucrat ani de zile la Primăria Sibiu. În calitate de invitat, Iohannis a venit la ultima şedinţă de Consiliu Local iar la final a dat mâna cu fiecare consilier local în parte şi le-a multumit tuturor pentru colaborare. “Vreau să le mulţumesc sibienilor, în primul rând, care de 4 ori mi-au acordat încrederea lor. În aceşti 14 ani şi jumătate am reuşit împreună să transformăm oraşul dintr-unul provincial, uşor prăfuit, în Capitală Culturală Europeană, apoi într-unul din cele mai cunoscute şi apreciate oraşe din România. A fost o onoare şi o plăcere să le fiu sibienilor primar“, a declarat Klaus Iohannis, îniante de şedinţa de Consiliu Local.
Şedinţa a marcat şi o premieră. Chiar dacă deocamdată doar cu titlu de interimar, până la organizarea de alegeri locale, Astrid Fodor a devenit, cu votul a 21 de consilieri din 23, prima femeie primar din istoria Sibiului. Aceasta a dat asigurări că va continua proiectele începute de Klaus Iohannis, şi a povestit că a învăţat extrem de multe de la preşedintele ales al României. „Am învăţat foarte multe lucruri, în primul rând să am răbdare, pentru că în administraţie trebuie să ai răbdare. Dacă vii dintr-un mediu unde lucrurile se mişcă foarte repede şi intri în administraţie, îţi dai seama că aici nu merge la fel, procedurile sunt mai lungi, formalităţile sunt mai multe”, a spus Astrid Fodor.
Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului
Secretele succesului primarului Iohannis
În cei 14 ani şi jumătate în care Iohannis a condus Sibiul oraşul a cunoscut o dezvoltare fără precedent iar investiţiile în infrastructură au fost substanţiale. Dacă în anii premergători programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 investiţiile majore la străzi au fost concentrate în centrul istoric al oraşului, după aceea au fost începute lucrările mari de infrastructură în cartiere. Alte proiecte mari au vizat extinderea şi reabilitarea reţelei de apă şi canal, construirea cartierului Reşiţa, cu blocuri ANL pentru tineri, modernizarea şi extinderea Aeroportului Internaţional Sibiu. Tot de numele lui Iohannis se leagă şi dezvoltarea zonelor industriale ale oraşului, unde au venit investitori mari şi s-au creat foarte multe locuri de muncă.
„Fiind minoritar la vremea aceea în Consiliul local a făcut o mişcare inteligentă în sensul că s-a aliat cu PSD-ul pe proiecte. Unul din proiecte a fost parcul industrial. Parcul industrial nu e de ieri de azi, e de mult proiectat, cel care a reuşit să-l pună în mişcare a fost Iohannis pentru că până atunci nu a reuşit să aibă Consiliul Local o majoritate încât investitorii să aibă curaj să vină în Sibiu deşi parcul avea tot ce-i trebuie, cale ferată, apă, curent, avea toate utilităţile. Plecând de aici normal că au început să vină banii, pentru că în momentul în care ai avut proiectul aprobat în Consiliul Local şi lucrurile s-au deblocat au început să vină investiţiile. Economia a început să se mişte, oraşul a început să arate bine. Ceea ce a redat el sibienilor este ceea ce aşteaptă şi acum comunitatea de afaceri: speranţa şi o perspectivă”, explică Ilie Rotariu, profesor universitar doctor în cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Economice. Astăzi, Sibiul este un oraş în care nu mai sunt preconizate investiţii foarte mari, pentru că nu mai sunt oameni care să poată fi angajaţi, rata şomajului în oraş fiind extrem de scăzută.
Turismul cultural, brandul Sibiului
Afirmarea Sibiului ca destinaţie prin excelenţă pentru turism cultural avea să se realizeze în 2007, an în care oraşul a fost Capitală Culturală Europeană şi în care a atras peste 1 milion de turişti. Doar numărul vizitatorilor celui mai important muzeu din oraş, Muzeul naţional Brukenthal, a crescut de exemplu de 100 de ori faţă de cel de dinaintea anului Capitalei Culturale.
Foarte multi turisti ajung an de an la Sibiu
„Considerând ultimii paisprezece ani din evoluţia istorică a oraşului Sibiu, putem afirma cu siguranţă faptul că investiţia în cultură este aducătoare de profit sub toate aspectele. Muzeul Naţional Brukenthal a fost unul dintre principalii beneficiari ai finanţărilor efectuate de Guvernul României pentru programul Sibiu Capitală Culturală 2007, realizat prin eforturile Primarului Klaus Iohannis. Ceea ce trebuie subliniat aici este faptul că anul 2007 a constituit baza de la care instituţiile culturale sibiene au putut evolua în spiritul şi tendinţele europene, identificabile astăzi în complexitatea, diversitate şi numărul evenimentelor pe care le oferă publicului larg. Spre exemplu, dacă Muzeul Naţional Brukenthal înregistra în anul 2006 un număr de 77.545 de vizitatori la sedii, în anul 2013 a ajuns să numere 739.278 de vizitatori ai evenimentelor pe care le-a realizat la sedii, în ţară şi peste hotare”, spune prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca, manager al Muzeului Naţional Brukenthal.
Leisure la Sibiu
Din 2007, oraşul şi-a consolidat imaginea de destinaţie culturală, Sibiul găzduind an de an manifestări de renume care atrag aici turişti din toată lumea. Specialiştii spun că, astăzi, în Sibiu nu se mai vorbeşte despre turism, ci despre leisure, respectiv “cheltuirea” timpului liber. “Din punct de vedere turistic în conceptul de leisure destinaţia turistică nu este un loc unde te duci ci este un loc în care turiştii cu localnicii şi cu tour operatorii trăiesc împreună experienţe, noul concept de destinaţie turistică înseamnă să pui acolo viaţă”, adaugă prof. univ.dr. Ilie Rotariu.
Astăzi, la Sibiu vin turişti din toată lumea, cu precădere în perioadele marilor evenimente culturale. Însă, odată cu alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte, este în creştere şi numărul turiştilor români care aleg să petreacă aici câteva zile. „Am observat din partea românilor o mai mare deschidere de a vizita oraşul Sibiu, în e-mailuri ne scriu câte ceva despre domnul primar, la telefon ne întreabă. Pentru străini Sibiul era deja un oraş cunoscut, avem turişti din foarte multe ţări, Germania, Franţa, Spania, Statele Unite ale Americii, Canada, Luxemburg, Japonia, China. În special avem turişti care vin în concediu neorganizat. În plus, companiile au făcut un fel de trend din a-şi organiza aici conferinţele şi alte evenimentei”, explică Delia Sbranca, managerul Casei Luxemburg, locaţie din centrul Sibiului specializată pe turism extern.
În plin sezon, terasele din centrul Sibiului sunt tot timpul pline
Perspective pentru Sibiu: turismul de business
Numărul turiştilor, cel puţin în perioada marilor evenimente culturale, nu este de aşteptat să mai crească, dat fiind faptul că atunci când sunt astfel de evenimente locurile de cazare se ocupă în totalitate. Perspectiva se leagă însă de dezvoltarea unui alt segment, acela al turismului de business. „Perspectiva noi am făcut-o pentru următorii 15 ani, pentru că domnul primar nu a lucrat niciodată de azi pe mâine, avem în proiect construcţia unui centru de congrese şi construcţia noului teatru. Domnul primar este unul din oamenii care ştiu cel mai bine ce înseamnă investiţia în cultură.
Ca membru al juriului Comisiei Europene pentru alegerea capitalelor culturale europene am avut şansa să jurizez zeci şi zeci de oraşe din Europa. Niciunul din toate oraşele pe care le-am jurizat nu au avut buget mai mare de maximum 4-5 la sută din bugetul întregului oraş alocat culturii. La Sibiu dumnealui a alocat în jur de 12 la sută iar acest 12 la sută a adus mai mult decât investiţia propriu zisă, ea s-a întors aproximativ 16 la sută, înseamnă câştig din turism, din tot ceea ce înseamnă Agenda Culturală care aduce înapoi oraşului acest venit extraordinar. Faţă de turismul cultural pe care îl dezvoltă Sibiul în această clipă sunt convins că se va dezvolta şi turismul de business prin construcţia centrului de congrese”, spune Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, cel mai important eveniment de pe agenda culturală a oraşului.
Vă mai recomandăm:
Un restaurant din localitatea Cisnădioara, de lângă Sibiu, are inclus în meniu de aproximativ 10 ani un preparat „botezat” special după primarul de atunci al Sibiului, actualul preşedinte al României. Iohannis şi-a dat acordul pentru denumirea preparatului şi l-a şi gustat, iar acum, în cinstea sa, restaurantul pregăteşte două preparate noi: un turnedo Herr President şi un desert Santa Klaus.
La Sibiu, apropiaţii noului preşedinte al României au sărbătorit discret, în schimb mii de tineri au ieşit să-i aplaude victoria în stradă. Şi foştii colegi şi profesori de la Cluj sunt astăzi fericiţi, după o campanie electorală cu un rezultat absolut surprinzător.
Cine este Klaus Iohannis, noul preşedinte al României
Noul preşedinte al României a fost un elev şi un student cu rezultate foarte bune, un inspector şcolar extrem de exigent şi un primar ales cu majorităţi covârşitoare patru mandate la rând. Dincolo de viaţa publică, Iohannis este un pasionat al grădinăritului şi al "meşteritului" prin gospodărie şi un familist convins.
Se încarcă comentariile...
