Care sunt riscurile expunerii gravidelor la radiaţii în timpul examenului medical. Efectele pentru bebeluşul nenăscut

Oamenii sunt expusi continuu la radiaţii provenite din surse naturale, cum ar fi spaţiul cosmic, soluri, materiale de construcţie, aer, apă şi alimente.

Însă faţă de radiaţiile de origine naturală, o persoană poate fi expusă la radiaţii ionizante provenite din surse artificiale. Examinările medicale radiologice de diagnostic sau de tratament contribuie cel mai mult la expunerea artificială la radiaţii ionizante.

Există mai multe moduri în care femeile gravide sau aflate la vârsta fertilă pot fi expuse la radiaţii ionizante, cum ar fi:

- expuneri planificate: paciente care necesită examinări radiologice / medicină nucleară sau

chiar terapie în timpul sarcinii,

- expuneri accidentale în timpul sarcinii,

- expuneri ocupaţionale în timpul sarcinii.

Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante asupra copilului nenăscut

Într-un ghid informativ privind expunerea la radiaţii ionizante a femeilor gravide sau aflate la vârsta fertilă, elaborat de specialişti din cadrul Laboratorului de Igiena Radiaţiilor Ionizante al Centrului Regional de Sănătate Publică Cluj, se menţionează că există două categorii de efecte biologice ale radiaţiei ionizante: efectele deterministe şi efectele stochastice.

Efectele deterministe sunt cele cauzate de scăderea sau pierderea funcţiei organelor din cauza deteriorării sau distrugerii celulelor. Aceste efecte apar la scurt timp după expunere. Apariţia lor este condiţionată de o doză de prag, astfel că sub valoarea de prag nu apar efecte. Peste valoarea de prag, severitatea efectelor creşte cu valoarea dozei, iar efecte patologice pot fi observabile din punct de vedere clinic ( de ex. sindromul acut de iradiere, cataracta, afecţiuni ale ţesutului cutanat).

Efectele stochastice sunt cele care rezultă din modificările celulare determinate de radiaţiile ionizante. Aceste modificări pot genera o transformare malignă a unei celule. După o perioadă de timp relativă de ani sau zeci de ani, rezultatul poate fi un cancer. 

Mai multe informaţii legate de efectele biologice ale radiaţiilor ionizante asupra sănătăţii umane, inclusiv a copilului nenăscut, pot fi găsite într-un alt ghid de pe pagina INSP, în capitolul 4.2.

Riscuri asociate expunerii medicale la radiaţii ionizante a femeilor gravide

Riscul afectării fetale prin expunerea la raze X a femeii gravide depinde de tipul de investigaţii aplicate; de doza absorbită şi de stadiul sarcinii.

Doza de radiaţii primită de făt este diferită în funcţie de regiunea anatomică a corpului femeii gravide care se examinează, astfel procedurile efectuate în zona capului, gâtului, membrelor superioare şi inferioare nu produc expunerea directă a embrionului/ fătului şi a ovarelor femeii.

La expunerea mamei la radiaţii X expunerea fătului este mai mică decât a organelor femeii, fiindcă peretele abdominal şi uterin acţionează ca un adevărat scut de protecţie. Descrierea riscului la făt se poate împărţi în următoarele etape:

Primele 2 săptămâni de sarcină – în această perioadă efectul cel mai nociv după iradiere este decesul embrionului şi pierderea sarcinii.

Săptămâna 2-15 de gestaţie – este perioada organogenezei, deci expunerea fătului la doze mari (ex. expunerea la echivalentul a 500 radiografii toracice) duce la efecte grave asupra sănătăţii, mai ales a creierului. 

Săptămâna 16 de sarcina până la nastere. Începând cu săptămâna 16 a sarcinii, efectele nocive ale razelor X , cu excepţia celui cancerigen, sunt puţin probabile, cu excepţia cazului când fătul este expus la o doză foarte mare de radiaţii. 

Specialiştii spun că dozele prenatale implicate la cele mai multe procedurile radiologice de diagnostic efectuate în mod corespunzător nu prezintă un risc măsurabil crescut de deces prenatal, malformaţii sau de afectare a dezvoltării mentale a copilului nenăscut. Doze mai mari, cum ar fi cele din procedurile terapeutice, pot avea efecte semnificative asupra copilului nenăscut

Întrebare frecventă: Ce se întâmplă dacă o pacientă a efectuat o investigaţie CT abdominală înainte de a realiza că este însărcinată?

În astfel de cazuri specialiştii în sănătate publică spun că trebuie estimată doza de radiaţii la copilul nenăscut de către un fizician medical sau un specialist în radioprotecţie cu experienţă în dozimetrie. În cazul în care iradierea a avut loc în primele 3 săptămâni de la concepţie risc implicat este redus. În putine cazuri de iradiere în stadiu mai avansat al sarcinii, doza implicată are o valoare considerabilă, care va necesita recomandarea de către specialist a întreruperii sarcinii.

Diferenţa dintre o procedură de medicină nucleară de diagnostic şi o examinare radiologică de diagnostic cu raze X în cazul pacientelor gravide

În cazul medicinii nucleare, pacienta poate fi mult mai îngrijorată decât în cazul examinărilor cu raze X, realizând că un material radioactiv administrat a fost încorporat în corpul ei şi că va putea afecta fătul. În consecinţă, pacienta, soţul sau a alte persoane ar trebui să primească explicaţiile necesare cu privire la efectele potenţiale ale radiaţiilor. Spre deosebire de examinările radiografice de diagnostic cu raze X, dozele fetale în medicina nucleară depind în principal de activitatea administrată şi sunt independente de echipamentul imagistic.

În final, în ghidul elaborat sub coordonarea Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar sunt subliniate lucrurile pe care femeile gravide sau cele care vor să devină mame trebuie să le reţină:

- Nu evitaţi procedura medicală radiologică dacă este importantă pentru sănătatea dumneavoastră!

- Cereţi personalului medical informaţii cu privire la măsurile care vor fi luate pentru a reduce eventualele riscuri!

- Solicitaţi sfaturi înainte de procedură, dacă sunteţi îngrijorată!

- Întrebaţi dacă este necesară efectuarea unui test de sarcină!