Directorii de la UCM Reșița ies din spatele gratiilor

Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda ies din spatele gratiilor în cursul zilei de azi. Magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 au respins recursul procurorilor anticorupţie declarat împotriva deciziei judecătorilor de a nu le mai prelungi mandatele de arestare celor doi directori ai uzinei reşiţene, precum şi lui Said Baaklini şi Eugen Bogatu.

Directorii ucemerişti părăsesc arestul după mai bine de două luni de zile. Adrian Chebuţiu, preşedintele-director al UCMR, şi Adrian Preda, directorul executiv al companiei, au fost arestaţi după ce procuroii DNA au început pe numele lor urmărirea penală pentru că ar fi pus la cale împreună cu omul de afaceri libanez Said Baaklini un tun de 60 de milioane de euro dat bugetului de stat.

Odată finalizat rechizitoriul, cei doi au fost trimişi în judecată pentru complicitate la tentativă de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat şi asociere în vederea săvârşirii faptei menţionate anterior. Magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 au constatat că nu mai există temeiurile care au stat la baza arestării preventive a celor doi şi a dispus punerea lor în libertate cu interdicţia de a părăsi ţara. Aceeaşi măsură a fost luată şi faţă de Said Baaklini şi Eugen Bogatu, directorul Direcţiei Domenii Portuare Constanţa.

Preşedintele director al SC UCM Reşiţa SA, Adrian Chebuţiu, şi preşedintele director al companiei reşiţene, Adrian Preda, au fost reţinuţi de procurorii DNA la data de 30 noiembrie. Înalta Curte de Casaţie şi justiţie a dispus în ziua imediat următoare arestarea preventivă a lui Preda, în timp ce Chebuţiu a primit interdicţia de a părăsi ţara. Instanţa supremă a admis însă, două săptămâni mai târziu, recursul procurorilor DNA şi a emis şi pe numele lui Chebuţiu un mandat de arestare preventivă. Cei doi şefi de la UCMR au ajuns după gratii pentru că, în sarcina lor s-au reţinut infracţiunile de evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală şi două infracţiuni de fals intellectual, într-un dosar în care este pus sub acuzare şi Said Baaklini. Cetăţeanul româno-libanez este asociat unic şi administrator al SC Libarom Agri SRL Bucureşti, care este acuzat de evaziune fiscală, evaziune fiscală în forma tentativei şi asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.

Tun de 60 de milioane

Procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de cei trei deoarece îi suspectează că au vrut să dea un tun de 60 de milioane de euro bugetului de stat printr-o cerere ilegală de returnare de TVA. “La data de 31 august 2010, în urma unei înţelegeri anterioare, SC UCM Reşiţa SA a emis o factură în valoare de 250 milioane euro plus TVA către SC LIBAROM AGRI SRL Bucureşti care a cumpărat de la uzina din Reşiţa patru motoare vechi, nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani. În realitate, cele patru motoare vechi valorau aproximativ 5 milioane euro plus TVA, adică de 50 de ori mai puţin. Pentru a da o aparenţă de legalitate operaţiunii de vânzare la preţ supraevaluat, UCM Reşiţa SA a mai încheiat cu S.C. LIBAROM AGRI SRL Bucureşti trei contracte în valoare totală de 245 milioane euro+TVA, care nu au la bază operaţiuni reale.
În baza facturii supraevaluate, în luna septembrie 2010, SC LIBAROM AGRI SRL Bucureşti, reprezentată de inculpatul Said Baaklini, a şi cerut restituirea de la bugetul de stat a TVA aferente facturii respective, adică, suma de 253.749.507 lei, echivalentă a 60 milioane euro”, se arată într-un comunicat al DNA.

Contracte cu Baaklini

În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa,  Chebuţiu ar fi acceptat să semneze contractele cu societatea lui Baaklini şi ar dispus facturarea acestora pentru prestaţii fictive. Lui Preda, directorul executiv al companiei reşiţene, i se reproşează că a întocmit efectiv contractele respective şi a dispus efectiv facturarea sumelor aferente acestora, deşi ştia foarte bine că tranzacţia este fictivă. “La 26 noiembrie 2010, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de S.C. LIBAROM AGRI SRL Bucureşti de la uzina din Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor (pentru care TVA la export este zero) a fost împiedicat de intervenţia parchetului”, se mai arată în comunicatul DNA.