Cum se pierd investitorii străini care vin la Reşiţa

Lobby-istul Dan Sârbu nu-şi explică de ce propunerea unei firme pe care o reprezintă a fost respinsă de primărie. Compania elveţiană a dorit un teren în Reşiţa pentru ridicarea unei fabrici de producţie a energiei din gunoi menajer.

În urmă cu două luni, trei cărăşeni au venit la Reşiţa pentru a face lobby unui investitor elveţian, dar nu au ajuns la un numitor comun cu reprezentanţii Primăriei Reşiţa. În primă fază, a fost trimisă o scrisoare de intenţie în care se prezenta obiectul de activitate, mai exact producerea de energie electrică şi apă caldă prin consumul gunoiului menajer. „Finanţatorii dispun de 220 de milioane de euro, din care 140 de milioane ar fi investiţi la Reşiţa, iar restul o reprezenta costul aducerii de utilaje“, a spus Adi Grozav, unul dintre lobby-işti.

Mai târziu, printr-o completare, firma cerea acceptul prin care gunoiul menajer să fie livrat fabricii. „Răspunsul primit a fost unul care nu avea nicio legătură cu intenţia noastră. La Reşiţa s-ar fi creat 200 de locuri de muncă, din care 40 la sută pentru reşiţenii cu studii superioare “, a declarat un alt lobby-ist, Adrian Mesar. Lobbiştii spun că lipsa de interes se datorează faptului că solicitarea lor nu a fost înţeleasă cum trebuie.

Teren în altă parte

„Învestitorul elveţian doreşte un teren de zece hectare în orice altă parte. Parcul Industrial era o soluţie optimă pentru ambele părţi“, a explicat un alt reprezentant al negociatorilor, Dan Sârbu. Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, susţine că firma care face lobby i se pare dubioasă. „S-a discutat solicitarea, dar am înţeles că investitorul vrea să beneficieze de un program european. Concluzia este că le putem oferi teren în altă parte“, a spus Stepanescu. Dacă reprezentanţii municipalităţii nu vor da niciun semn, firma elveţiană ar putea pleca spre Deva, Timişoara sau chiar Bucureşti.

Ce vrea de fapt noul investitor?

Pentru că este o investiţie directă, fără alte implicaţii, investitorul dorea zece hectare de teren şi livrarea unei cantităţi de 250.000 de tone de gunoi menajer necesar pentru producerea de energie electrică, prin serviciile de salubritate locală. Preţul perceput de investitor pentru tona de deşeu menajer ar fi de 30 de euro pentru o perioadă minimă de zece ani.