Vâlcea, ţinutul bogăţiilor ascunse în munţi de haiduci şi boieri. Aurul călugărului Pahomie, căutat şi acum de vânătorii de comori

Schitul Pahomie. Foto Florin Epure

Vâlcea, ţinutul comorilor ascunse în munţi de haiduci şi boieri. Cea mai căutată comoară este cu siguranţă cea a călugărului Pahomie, care a fost ascunsă în urmă cu o jumătate de mileniu în apropierea schitului cu acelaşi nume, din Băile Olăneşti.

Potrivit legendei, Marele Ban Barbu Craiovescu al Olteniei a ascuns în urmă cu 500 de ani,  în munţii din Parcul Naţional Buila –Vânturariţa, o mare parte din averea sa. Boierul a fost nevoit să ia calea străinătăţii din cauza conflictului cu domnitorul Mihnea cel Rău, cel despre care se spune că urmărea să intre în posesia tezaurului. 

“Barbu Craiovescu pornise în pribegie, din cauza războiului cu domnitorul Mihnea cel Rău, însoţit de “căpitanul de care” Sava, cel care i-a şi salvat viaţa. Zăbovind mai multă vreme în munţi, nevoit fiind să-şi hrănească oamenii şi caii, căpitanul Sava s-a haiducit. Cronicile spun că în pribegia sa, boierul Craiovescu, a luat cu el o parte din avere care consta în aur şi bijuterii. Se mai spune că, în stânca schitului, a fost săpată o galerie prin care se putea strecura o singură persoană, unde viitorul monah şi-a ascuns averea. Nici haiducul Sava nu s-a lăsat mai prejos şi, alături de oamenii săi, a sporit comoara din stâncă. După moartea lui Pahomie haiducii s-au pierdut în negura vremii şi comoara a rămas în grija călugărilor, care au păstrat-o cu sfinţenie de-a lungul timpului”, povesteşte profesorul Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea. 

După câţiva ani, pribeagul Barbu Craiovescu a revenit pe meleaguri vâlcene şi s-a călugărit. Monahul a luat numele de Pahomie şi a ridicat, în 1519, un schit într-o stâncă din muntele Buila. Legenda spune că tezaurul ar fi ascuns în apropierea schitului, iar vânătorii de comori sunt văzuţi destul de des în zonă. Potrivit profesorului Florin Epure, în 1988, un pădurar a dezgropat aici o mică comoară, dar de pe vremea strămoşilor daci. Vâlceanul a găsit un vas cu câteva zeci de monede de aur din secolul I î. Hr. şi un coif de aur dacic. 

Cautatori de aur in Cheia, Baile Olanesti. Foto Adevarul

Loviţi de blestemul comorii

Cei care nu au găsit aurul  îngropat în apropierea Mânăstirii Pahomie au căutat bogăţiile ascunse şi în zona Mânăstirii Arnota, din Costeşti, căci legenda spune că aici şi-ar fi ascuns aurul şi domnitorul Constantin Brâncoveanu. 

Cei care s-au încumetat de-a lungul timpului pe stâncile din apropierea mânăstirii Arnota au victime ale unor evenimente nefericite, lucru care i-a făcut pe localnici să afirme că au fost loviţi de un blestemul comorii. În urmă cu câţiva ani, un localnic din Horezu a fost strivit de o stâncă în timp ce dormea în cortul său. Bărbatul  a acceptat să fie călăuza altor două persoane care au sperat că, în noaptea de Sfântul Andrei, când legenda spune că aurul începe să strălucească, vor găsi comoara ascunsă între stânci. 

Cheile Bistritei. Foto Adevarul

Şi căutătorii comorii din Cernişoara au fost loviţi de ghinion. Nu mai puţin de 11 bărbaţi au ajuns în arestul poliţiei după ce au săpat un tunel de 15 metri în pădurea Modoaia. Legenda spune că haiducii ar fi ascuns în această pădure mai mulţi saci cu bani capturaţi de la boieri, iar localnicii s-au lăudat până acum că au găsit câteva monezi din aur. Vâlcenii povestesc că ar exista o comoară ascunsă şi în munţii din nordul judeţului Vâlcea, în zona Malaia-Voineasa. Până acum, nimeni nu a găsit însă vreun indiciu despre locul unde şi-ar fi îngropat comoara lotrii.