Tradiţii şi superstiţii în luna martie. De ce trebuie să ne alegem obligatoriu o „Babă“ şi să ne ferim de cântecul cucului

De la alegerea unei Babe până la focurile ritualice şi împărţirea mucenicilor, luna martie este plină de supersitţii şi obiceiuri care îşi au originea în cele mai vechi timpuri.

1. Un simbol al primăverii, mărţişorului i s-au atribuit din cele mai vechi timpuri puteri speciale, asemănătoare celor unui talisman. Un protector al sănătăţii şi dragostei, mărţişorul era purtat în trecut atât de fete, cât şi de băieţi.

“El este funia simbolică a anului care adună laolaltă zilele, săptămânile şi lunile în două opoziţii (viaţă-moarte, întuneric-lumină, căldură-frig, fertilitate-steilitate), în două fire colorate şi împletite, făcut cadou fetelor şi femeilor în ziua de 1 martie. În vechime, şnurul Mărţişorului, ca obiect de cult de mare valoare, se confecţiona din fire de lână colorată (alb-negru, alb-albastru, alb-roşu) şi se dăruia atât fetelor, cât şi băieilor.  (…) Se considera că cel care purta Mărţişor va fi frumos şi sănătos, va fi ferit de razele soarelui pe timp de vară”, a scris etnologul Ion Ghinoiu, în lucrarea  “Lumea de aici, lumea de dincolo”.  

Printre superstiţiile legate de Mărţişor care au supravieţuit până în zilele noastre este şi aceea că, după ce va fi purtat la mână, este bine să agăţăm şnurul în pomi, pentru roade bogate. Mulţi dintre românii din mediul rural cred că şnurul aşezat într-un cuib va ajuta cloştile să scoată mai mulţi pui.

2. Babele. Primele nouă zile din martie stau sub semnul Dochiei, baba înzestrată cu puteri miraculoase care-i pedepseşte pe cei care lucrează în acest interval.  Una din legendele despre baba Dochia spune că aceasta a început pregătirile pentru a urca oile la munte spre sfârşitul lunii februarie. Crezând că a venit deja vara, bătrâna a ignorat sfaturile celorlalţi ciobani, şi-a pus nouă cojoace şi a purces la drum. 

“Dar, cum porneşte urcuşul, începe o ploaie mocănească, care nu a stat nouă zile şi nouă nopţi.  Îngreunându-i-se cojoacele în spate, le dezbracă rând pe rând, câte unul pe zi, până rămâne în ie sau cămaşă. În alte legende Dochia îşi dezbracă cojoacele nu din cauza ploii, ci a unei călduri toride.(…) În ziua a noua sau a douăsprezecea, reducţie simbolică a lungimii anului de 12 luni, Dochia moare împreună cu turma din cauza unui ger năprasnic lăsat peste noapte.Trupurile lor, transformate în stană de piatră,  substanţa primordială a vieţii pe Terra, sunt identificate de localnici în mai multe ţinuturi carpatice: Ceahlău, Vama Buzăului, Caraiman, Izvorul Râului Doamnei, Semenic şi altele”, a ami explicat etnologul Ion Ghinoiu. 

Conform tradiţiei, „Baba” aleasă înainte de 1 Martie le va arăta superstiţioşilor cum le va fi norocul şi sufletul în tot timpul anului. Dacă Zilele Babelor vor fi mohorâte şi ploioase, persoana respectivă va avea  un an greu, presărat cu supărări şi greutăţi. În vechime a existat şi credinţa că tinerii ajunşi la vârsta însurătorii vor avea o viitoare mireasă ca ziua în care şi-au ales Baba. 

3. Măcinicii. Pe 9 martie, data echinopţiului de primăvară în calendarul iulian (stil vechi), se suprapun două sărbători: ultima zi a Babei Dochia şi prăznuirea sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia. În credinţa populară, pe 9 martie se deschid mormintele şi porţile Raiului pentru sufletele celor morţi, de aceea se dau de pomană Măcinicii (cunoscuţi şi sub numele de Bradoşi şi Sfinţi)-preparate din aluat în formă de opt sau cerc. În funcţie de fiecare regiune a ţării, bărbaţii obişnuiesc să se cinstească în această zi cu 36, 40 sau 44 de pahare cu vin. Obiceiul îşi are originile în antichitate, când se credea că bărbaţii care beau vin vor fi mai sănătoşi şi mai puternici, căci vinul se va transforma în sânge.

4. Focurile ritualice de Măcinici. În multe sate se aprind şi acum focuri ritualice, se ard resturile vegetale prin grădini, se afumă prin cimitir, şi se stropesc cu agheasmă animalele şi oamenii. 

"Focul se face dimineaţa, la prima ora. Cu o cârpa se afumă de jur împrejurul casei, în special pe la colţuri şi pe la adăpostul animalelor. Oamenii se afuma pe la picioare ca să nu se întâlnească cu lighioane, cu cel al cărui nume nu e bine să-l pronunţi în luna martie (n.r. şarpele). Se merge apoi la cimitir şi se afumă mormintele, pentru ca cei plecaţi dintre noi să fie şi ei feriţi, iar gândul bun să însoţească sufletele celor plecaţi din această lume", a spus Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.

4. Bătrânii se feresc să pronunţe numele şerpilor în luna martie. Aceştia cred că cel care va vorbi despre târâtoare riscă să le întâlnească când va ieşi la muncile câmpului.

5. Cântecul cucului, boală în casă

În credinţa populară se spune că cel care va fi ,,spurcat" de cuc în ziua de Buna Vestire va fi bolnav tot anul. De aceea, în data de 25 martie, gospodarii care se trezesc dis-de-dimineata mănâncă o bucăţica de pâine înainte de a ieşi din casa. Tot de Buna Vestire, bătrânii obişnuiesc să-şi pună în buzunar câţiva bănuţi, pentru a avea noroc tot anul.