Spații de utilitate publică, din centrul unui cunoscut oraș românesc, înlocuite cu blocuri-gigant FOTO VIDEO
0Afaceri private controversate lângă obiective speciale! Dispare o altă zonă verde din Râmnicu Vâlcea, chiar în zona 0 a orașului, care până mai ieri era cunoscută ca fiind de utilitate publică.
Chiar lângă Consiliul Județean Vâlcea vor apărea în scurt timp niște coloși din beton. Un dezvoltator imobiliar din Râmnicu Vâlcea a început deja să construiască un bloc de locuințe de înălțimi considerabile: P+2S+9, exact în centrul urbei, în zona 0 a municipiului, cunoscută drept piață civică și în raza de protecție a unor importante monumente istorice. Până acum, aici au existat doar clădiri istorice sau instituții publice ori comerciale.
Decizia a reprezentat un precedent, și, pe cale de consecință, un alt proiect pentru o clădire similară, de și mai mari dimensiuni, cu 14 etaje, se află acum în dezbatere.
„În câțiva ani, în locul supermarketului din zonă vom vorbi despre un bloc de 20 de etaje”, atrag atenția opozanții acestor proiecte.
Campanie Declic pentru o dezbatere publică reală pe marginea proiectului
Vineri, 17 februarie, a fost ultima zi dedicată consultărilor publice pentru noul proiect. Cu doar trei zile înainte de expirarea termenului, de altfel, tardiv, a fost demarată o campanie pe platforma „declic.ro”.
„Se dorește aprobarea unui PUZ care să permită ridicarea unui bloc de 14 etaje lângă Consiliul Județean. Turnul CJ are P+8, iar Hotel Ramada P+7. Avem doar 3 zile să ne spunem părerea! Consultarea a fost lansată în data de 3 februarie, iar legea prevede un minim de 14 zile pentru consultări”, s-a menționat în textul campaniei.
Inițiatorii au atras atenția și asupra unor hibe care apar în astfel de cazuri: „Din nefericire, așa cum s-a semnalat în spațiul public, de prea multe ori consultările pentru clădirile care ne schimbă decorul orașelor sunt o formalitate. Regula consultării impune trimiterea de scrisori în format fizic pentru că este evident că este dificilă scrierea și printarea lor, iar apoi nu putem ști câți suntem cei care doresc să le fie auzită vocea”.
Campania a urmărit respingerea propunerii și oprirea procedurilor noului PUZ și a cerut o nouă soluție prin care clădirea să nu depășească nouă etaje, părerile unor specialiști avizați în arhitectură urbană, dar și o dezbatere reală deschisă publicului.
Cum rămâne un oraș fără spațiu de utilitate publică
În zona la care facem referire își au sediul cele mai importante așezăminte din Vâlcea: precum Consiliului Județean, Prefectura, Administrația Financiară, sediul central al Poștei Române, Parcul Mircea cel Bătrân, Hotelul Ramada (fostul hotel central Alutus), un restaurant și un supermarket, iar mai departe, în partea de est pe aceleași bulevard, în pentru Scuarul Revoluției, se regăsesc Judecătoria, Tribunalul, Parchetul Municipal, iar în partea de nord, destul de aproape - Primăria Râmnicului și Parchetul Județean, toate acestea, în marea lor majoritate, fiind obiective de patrimoniu.
Există în zonă și câteva clădiri private, vechi case boierești, care au rezistat comunismului ce a ras mare parte din Râmnicul de altădată, modificând total aspectul de târgușor al așezării, pentru a face loc construcțiilor socialiste. Acum, fațada orașului se schimbă din nou.
Afaceri controversate
Locul pe care ar urma să apară viitoarele clădiri gigant de locuințe, de 9/11 și respectiv 14 etaje, a fost ocupat pe vremuri de „cantina partidului” denumire sub care era cunoscut fostul Restaurantl Bulevard și de parcul care-l completa.
După Revoluție, terenul aflat chiar vizavi de Consiliul Județean Vâlcea a fost retrocedat. Cantina partidului a fost demolată, iar locul a rămas o vreme în paragină.
Între timp, o parte a spațiului verde, unde pe vremuri erau sădite plante medicinale, a fost ocupată de un local construit pe structură de metal, întrucât conform conducerii Consiliului Județean de la acea vreme zona fiind proprietate publică nu se putea construi nimic permanent pe ea, care să-i schimbe destinația.
Doar că lucrurile s-au schimbat în ultimii ani. În zonă a apărut un centru comercial (supermarket) care și-a schimbat până acum de două ori proprietarii, iar localul din vecinătatea Consiliului Județean Vâlcea nu doar că nu a dispărut, dar s-a permanentizat și s-a extins, locul structurii de metal fiind ocupat recent de betoane.
Șantajul despăgubirilor de 200.000 de euro/lună
Între local și supermarket, într-o zonă încă verde, altădată proprietate publică, cu acordul Primăriei Râmnicu Vâlcea și implicit al Consiliului Local, au început lucrările pentru construirea unui bloc imens, printre cele mai mari din municipiu, și de altfel singurul și primul din „zona 0” a cărei destinație s-a schimbat peste noapte, din utilitate publică în utilitate privată.
Proiectul a iscat vii polemici și dezbateri în Consiliul Local (CL). Pentru că nu a primit acceptul tuturor consilierilor locali, fiind respins de mai multe ori când majoritatea în CL era diferită, dezvoltatorul imobiliar i-a amenințat pe contestatari cu judecata, cerând despăgubiri de 200.000 de euro/lună.
În final, sub șantajul despăgubirilor, PUZ-ul – planul urbanistic zonal – a primit aprobare, la finele anului trecut, din partea consilierilor municipali (a majorității). Iar dezvoltatorul a renunțat la pretenții înainte de prima înfățișare în instanță.
Între timp, proprietarul restului suprafeței din teren menționate și-a declarat intenția de a construi o clădire și mai mare, lângă cele amintite anterior, și anume, una de 14 etaje.
Chichița legislativă
Ca să se integreze cumva în planul urbanistic al zonei, dezvoltatorii au găsit o soluție, confirmată chiar de către arhitectul orașului, Petre Mihăilă: pe lângă spațiul destinat locuințelor, există unul și de utilitate publică.
În cazul primului bloc de P+2S+9, la parter sunt prevăzute spații de utilitate publică pentru comerț, servicii și instituții, două niveluri sunt destinate parcărilor și adăpostului pentru protecție civilă, iar una dintre variante prevede ca primele trei etaje să fie destinate instituțiilor și serviciilor generale, în timp ce a doua variantă menționează că este vorba despre nouă etaje doar de locuințe.
Și în cazul proiectului imobilului de 14 etaje se menționează că este vorba despre o clădire mixtă: servicii și locuire.
În cazul primului proiect, în Memoriul depus la Primărie se recunoaște: „Această zonă conține marea majoritate a monumentelor istorice din municipiu”, fiind una pentru „instituții și servicii publice, în general” dar și că „se află în zonele de protecție a monumentelor”, și este amintită în acest sens Poșta Veche.
Arhitecții semnalează zona de protecție istorică în care vor apărea giganții
În 2021, când scandalul afacerilor private din „buricul târgului” a căpătat amploare, înainte de aprobarea PUZ-ului propus de către dezvoltatorul imobiliar care avea să modifice tot PUZ-ul Zonei Centrale, președintele Ordinului Arhitecților din România filiala Sibiu – Vâlcea, Ion Cristian Șandru, trimitea o adresă către Primăria Râmnicu Vâlcea în care explica punctul de vedere al specialiștilor referitor la aceste proiecte.
Se atrăgea cu acel prilej atenția asupra faptului că este absolut necesar avizul Ministerului Culturii (prin Comisia Națională a Monumentelor Istorice), având în vedere că terenul în chestiune se află în raza de protecție a unor importante monumente istorice.
„Terenul reglementat, în suprafață de 1.217 mp, este amplasat în zona 0 a Municipiului Râmnicu Vâlcea, în imediata apropiere a Turnului Prefecturii, clădire simbolică a orașului, (este de fapt Turnul Consiliului Județean (CJ), cele două clădiri fiind una în prelungirea celeilalte, pe două laturi unite – n.red.) și în vecinătatea Parcului Mircea cel Bătrân, vis-a-vis de clădirea Poștei Vechi (clădire monument, una din puținele bijuterii arhitecturale rămase orașului)”, menționau arhitecții.
Noile clădiri ar urma să depășească înălțimea atât a Turnului CJ cât și a Turnului Finanțelor (clădire aflată în apropiere - vezi galeria foto și video).
Presiunea imobiliară dictează
Specialiștii aveau să semnaleze: „Amplasamentul, dominat de clădiri simbolice ale orașului, rezervat inițial unei zone de piață civică, a fost divizat în ultima perioadă în loturi mici, pe care presiunea imobiliară pare să conducă la construirea unor obiective mari, generatoare de profituri pe termen scurt. Astfel, în pofida caracterului funcțional predominant al zonei, prin proiect se propune construirea unui imobil de locuințe colective, ușor vandabile”.
Centrul municipiului Râmnicu Vâlcea a trecut, începând cu anii ’50, dar în special în anii ’80, printr-un proces de reconstrucție de tip „tabula rasa”. Puține clădiri monument au mai rămas în picioare, printre care Conacul Socoteanu - Lahovary, actualul Palat al Copiilor – cea mai veche clădire funcțională din oraș, amplasată în Parcul Mircea cel Bătrân - împrejmuit cu ziduri de piatră pe trei laturi despre care se crede că ar proveni de la vechea curte domnească a lui Mircea cel Bătrân. Această supoziție, însă, nu a fost confirmată de către arheologi.
Tot în această zonă s-au mai păstrat și alte monumente precum Biserica Buna Vestire ori Biserica Sf. Anton.
Disfuncționalități urbanistice majore pe termen lung
Revenind la noile construcții, specialiștii au mai explicat că modificarea regimului de înălțime va duce la modificarea coerenței volumetrice a zonei. „Imaginea construcției va fi recepționată încă de la intrarea în oraș pe Bd. Tudor Vladimirescu” și astfel se anulează imaginea și prezența turnului CJ și ar crea o contragreutate mult prea mare pentru clădirea monument istoric a Poștei.
Aceștia au mai atras atenția și asupra construirii peste limitele laterale de proprietate, dar și alte vicii care, mai spun ei, vor genera disfuncționalități urbanistice majore pe termen lung.
„Presupunând astfel că și proprietarul din spatele clădirii, având aceleași drepturi (cel care acum cere să ridice clădirea de 14 etaje – n.red.) poate să solicite construirea unei clădiri în aceleași condiții (prin derogare - regim de înălțime P+9 și retragere de doi metri), rezultă o distanță de patru metri între două clădiri a căror înălțime este de circa 30 metri”, au mai subliniat arhitecții OAR.
„Primăria a considerat modificările ca fiind fondate și în beneficiul public”
În ceea ce privește chichița legislativă a dezvoltatorilor imobiliari, arhitecții au explicat faptul că regulamentul aferent PUZ Zona Centrală nu acceptă apariția unor construcții care să adăpostească în majoritate locuințe, acestea fiind improprii acestei funcțiuni.
„Tot din pricina lipsei Memoriului este dificil de înțeles ce argumente au stat la baza modificării acestor prevederi ale PUZ-ului Zona Centrală și de ce Primăria a considerat aceste modificări ca fiind fondate și în beneficiul public”, au mai semnalat specialiștii.
Doar că recomandările și atenționările arhitecților n-au fost luate în considerare de majoritatea consilierilor locali care a votat pentru modificarea PUZ-ului, fără să țină cont de „dezvoltarea durabilă și construirea sustenabilă și corectă, sănătoasă și reprezentativă pentru populația orașului”.
Opinia OAR filiala Sibiu - Vâlcea se regăsește în integralitate pe site-ul instituției „oarsbvl.ro”.
În loc de epilog
În Râmnicu Vâlcea, mai multe suprafețe de teren au fost retrocedate în mod surprinzător proprietarilor de drept sau urmașilor acestora, deși destinația lor era cu totul alta și, în mod logic și firesc, ar fi trebuit ca aceștia să fie despăgubiți prin exproprieri ori prin schimb de terenuri / proprietăți.
Doar că Primăria Râmnicu Vâlcea a pretextat în cele mai multe dintre cazuri că nu deține nici fonduri, și nici alte suprafețe pentru a le da în contrapartidă.
Râmnicenii atrag atenția și asupra unei scheme imobiliare care funcționează de ani de zile, prin care suprafețele libere / proprietăți extrem de valoroase sunt fragmentate, revândute de mai multe ori, ca să se piardă urma proprietarilor inițiali sau a faptului că nu există acte în regulă pentru acestea și să se creeze falsa impresie a cumpărătorului de bună credință.
Coincidență sau nu, proprietăți emblematice ale orașului, dintre care unele deja nu mai există, au ajuns în posesia unui număr restrâns de afaceriști potenți / dezvoltatori imobiliari care reușesc de fiecare dată să ducă la bun sfârșit proiecte catalogate imposibile, fără sorți de izbândă.
Dacă până acum orașul nu a suferit de disfuncționalități majore, ci doar de viziuni învechite legate de spațiul public, trafic și confortul urban în general, acest lucru este pe cale să se schimbe, iremediabil.
Mai merită menționat faptul că pe spațiul cuprins între Centrul civic – Colegiul Național „Alexandru Lahovari” (zona extinsă celei la care am făcut strict referire), pe o distanță de aproximativ un kilometru, între bulevardul principal al orașului și străzile General Magheru / General Praporgescu, în cea mai mare parte, există doar clădiri istorice și instituții publice / comerciale. În afara celor menționate, în această arie întâlnim: școli, instituții bancare, muzee, clinici medicale, biserici, localuri, hoteluri etc..
La extremități există câteva blocuri construite în perioada comunistă, al căror regim de înălțime este de P+4, cel mult P+6. Investițiile care se vor face vor schimba definitiv arhitectura peisagistică din zona centrală prin intermediul primele blocuri noi cu un regim de înălțime cu mult peste cel existent, pe lângă alte inconveniente care vor apărea în timp.
Se încarcă comentariile...
