FOTO VIDEO Teoria localizării bătăliei de la Posada în Cheile Bistriţei, judeţul Vâlcea. Argumentele autorului
0Ultima teorie în privinţa celebrei bătălii de la Posada o plasează din nou pe meleaguri vâlcene, de această dată în Cheile Bistriţei, din comuna Costeşti.
Despre Bătălia de la Posada de la 1330, dintre Regatul Ungariei şi Ţara Românescă s-a tot scris de-a lungul vremii, fiindcă în lipsa unor documente clare nimeni nu pare să ştie locul exact în care a avut loc acest conflict militar. Un conflict care a avut drept urmare independenţa Ţării Româneşti, naştere unui nou stat feudal independent pe harta Europei.
De secole se prezintă tot felul de argumente, mai mult sau mai puţin plauzibile, privind locul de desfăşurare a acestei bătălii. Ultima teorie plasează conflictul dintre unguri şi români pe Cheile Bistriţei din Vâlcea, în apropierea a două monumente de cult şi patrimoniu: Mănăstirea Bistriţa şi Mănăstirea Arnota, din comuna Costeşti, în Oltenia de sub Munte.
Cel căruia îi aparţine această teorie este chiar fostul stareţ al Mănăstirii Bistriţa - Vâlcea, arhimandrit dr. Veniamin Micle. În luna septembrie, acesta şi-a lansat la Râmnicu Vâlcea o carte intitulată: „Adevărata Posada – Defileul Bistriţei”, în care prezintă argumentele pe baza cărora a ajuns la această concluzie.
Argumentele prezentate de arh. Veniamin Micle, în susţinerea tezei sale potrivit căreia Bătălia de la Pasada s-ar fi dat pe Cheile Bistriţei - Vâlcea, prezentate în avanpremierea lansării cărţii:
Pe ce se bazează teoria părintelui arhimandrit
Unul dintre argumente se referă la faptul că nu există, până la această oră, nicio consemnare istorică potrivit căreia regele ungar de la acea vreme, Carol Robert de Anjou, să fi dus vreo bătălie pe malul stâng al Oltului.
În plus, pr. Veniamin Micle susţine că şi-a bazat teoria pe aproximativ 40 de documente, mare parte găsite de domnia sa, după anul 2000. A mai menţionat şi că aşteaptă aparatură de peste ocean capabilă să descopere osemintele din sol, conştient că, dacă s-a dat o bătălie în zonă, trebuie să existe o aglomerare de oase umane. Odată descoperite, datarea lor se poate face şi cu tehnica din România.
„Sunt 22 de localizări ale Bătăliei de la Posada: 16 în stânga Oltului şi celelalte în dreapta Oltului. Însă, problema pe care nu au sesizat-o istoricii este următoarea: Regele Carol nu a avut nici o bătălie în stânga Oltului. Acest fapt, dovedit istoric, anulează toate afirmaţiile celor care susţin că bătălia de la Posada a avut loc în stânga Oltului”, este de părere arh. Veniamin Micle.
34 de documente noi, descoperite de fostul stareţ de la Mănăstirea Bistriţa
În argumentarea teoriei sale, stareţul de la Bistriţa a mai precizat: „În 1937, Popa - Lissseanu citează 13 documente. Deci, în anul respectiv, existau cel puţin 13 documente despre bătălia de la Posada. În anul 2000, se cunoşteau 23 de documente, iar eu am găsit alte 34 de documente. Deci, una e să tratezi o problemă pe baza a 13 documente, şi alta este s-o tratezi pe baza a 40 de documente. Prin urmare, lucrurile trebuie bine cântărite”, a preotul arhimandrit menţionând şi că: „Nu trebuie să condamnăm nici un autor care susţine o altă teorie, dacă nu a cunoscut toate documentele”.
Cât despre noua tehnologie, care ar putea ajuta în elucidarea misterului privind Bătălia de la Posada, cărturarul a mai spus: „Am nişte promisiuni, de la nişte mari cercetători, care sunt în legătură cu specialişti americani care au promis că vor trimite un aparat care depistează osemintele. Sperăm să ajungă în cursul lunii octombrie. Dacă se descoperă cu aparatul depozitul de oseminte al soldaţilor căzuţi în Bătălia de la Posada în Defileul Bistriţei, sperăm ca Dumnezeu să ne ajute”.
„Atâta bogăţie de informaţie şi documentare cum încă n-am întâlnit într-o altă carte de istorie”
„Este într-adevăr un curaj să intitulezi cartea „Adevărata Posada – Defileul Bistriţei””, este de părere istoricul Ion Soare care nu exclude această variantă şi consideră că ea trebuie cercetată de către eventualii contestatari, înainte de a fi respinsă din start.
„Prea cucernicul părinte, doctor ”de facto”, Veniamin Micle vine cu o nouă ipoteză, cel puţin interesantă dacă nu chiar incitantă, privind localizarea bătăliei de la Posada în Defileul Bistriţei. Au fost, sunt şi vor fi întotdeauna voci care să conteste această atestare, vor trebui să şi dovedească acest lucru, aşa cum părintele a dovedit în această carte care are, ca să-l parafrazez pe directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea, dl Florin Epure: „atâta bogăţie de informaţie şi documentare cum încă n-am întâlnit într-o altă carte de istorie”, a mai spus istoricul.
Calea de comunicaţie de la acea vreme - cheia pentru dezlegarea misterului
Un alt istoric local, Dumitru Garoafă, care susţine teoria stareţului Mănăstirii Bistriţa - Vâlcea, consideră că un alt argument logic de care ar trebui să se ţină seama, l-ar reprezenta chiar căile de comunicaţie de la acele vremuri. În secolul XIV - Defileul Oltului nu era brăzdat de un drum ca în zilele noastre. Singura cale de acces dinspre Transilvania spre Ţara Românească ajungea doar până la Râul Vadului, la graniţa judeţelor Sibiu şi Vâlcea, o localitate de pe Valea Oltului care păstrează şi astăzi urmele vămii de la acea vreme. De aici, pentru a se trece munţii spre Ţara Românească, exista o altă arteră ca o buclă care mergea direct spre Curtea de Argeş. În susţinerea argumentului adus, istoricul Dumitru Garoafă a reamintit neînţelegerile care existau la acea vreme între Carol Robert de Anjou şi magistratul din Sibiu care, din acest motiv, nu ar fi permis regelui ungar şi armatei sale să aleagă această rută.
„Valea Oltului, la acea vreme, deşi singura legătură între Transilvania şi Ţara Românească, era impracticabilă. Abia un secol mai târziu se va construi o arteră de comunicaţie pe aici. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că, pentru deplasarea trupelor, echipate cu armament şi provizii necesare unei astfel de expediţii, împotriva unui vrăjmaş precum Barasab I, care încălcase jurământul de credinţă, era nevoie de o arteră de comunicaţie. De la Cetatea Sibiului se mergea până la Râul Vadului, unde era punctul vamal între Transilvania şi Ţara Românească, drumul fiind întreţinut ori de magistratura Sibiului, ori de Voievodatul Transilvaniei. De la Râul Vadului, spre ieşirea din defileu, se făcea o buclă prin munţi, prin Câineni, Titeşti, Sălătruc până la Curtea de Argeş, unde era reşedinţa lui Basarab I. În condiţiile în care regele ungar se afla în litigiu cu magistratul din Sibiu, nu putea folosi această rută pe Valea Oltului şi bucla aferentă prin Argeş spre Râmnicu Vâlcea. Este o ipoteză logică. Ca atare, traseul ales, conform documentării arhimandritului, va fi astfel prin Cheile Bistriţei cu deznodământul binecunoscut”, a mai menţionat istoricul Dumitru Garoafă.
Zeci de localizări, niciuna dovedită
Teoria arhimandritului Venamin Micle deschide o nouă temă de cercetare privind istoria poporului român, pe baza noilor documente descoperite de domnia sa. De-a lungul timpului, Bătălia de la Posada a fost localizată de pe Valea Cernei, din Mehedinţi - în zona Mehadiei din Banatul de Severin, până pe Valea Prahovei, atât pe Valea Oltului, în Ţara Loviştei în zona Titeşti - Perişani, cât şi pe culoarul Rucăr - Bran.
În descoperirea locului în care s-a desfăşurat conflictul militar un element esenţial îl constituie „calea de comunicaţie”, pe unde s-au retras ungurii spre casă. Într-o relatare din 1397 a lui Sigismund de Luxemburg se pomeneşte despre această bătălie că a avut loc „pe când urcam culmile munţilor”,„prin nişte strâmtori şi poteci înguste, strânse între tufişuri mari”.
Descrierea destul de generală, cred istoricii, este preluată din „Cronica pictată de la Viena”, aşa cum s-a întâmplat în cazul multor documente ulterior, deşi : „Basarab a venit pe o cale cu toată oastea sa, şi calea sucită şi de amândouă părţile cu râpe foarte înalte, era închisă împrejur, şi unde calea zisă era mai largă, acolo valahii în mai multe locuri o întăriseră cu şanţuri săpate împrejur. (...) Mulţimea nenumărată a valahilor, sus pe râpi alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul căii de drum, care însă nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din pricina urcuşului prăpăstios din cale nu se puteau sui contra valahilor (...)”.
În „Chronica antiqua”, cea mai veche cronică săsească, există o menţiune a Bătăliei de la Posada, când sibienii s-au răsculat împotriva lui Carol Robert şi au luat partea lui Basarab I.
Cercetările din ultimii patru ani pot fi dovedite sau infirmate doar cu ajutorul tehnologiei
Teza potrivit căreia Posada s-ar afla pe Defileul Bistriţei în Vâlcea îşi are începuturile în anul 2015, când preotul vâlcean a venit pentru prima dată cu această teorie, iar în toţi aceşti ani a căutat argumente în susţinerea ei cu dovezi.
Mănăstirea Bistriţa din Vâlcea a fost construită pe ruinele unui schit ridicat chiar de către Basarab I, iar defileul Bistriţei din apropiere prezintă caracteristici întâlnite în „Cronica pictată de la Viena”, dar şi în alte documente ale cancelariei ungare.
Preotul Veniamin Micle este licenţiat în istorie, fiind autorul a peste 300 de articole şi aproximativ 100 de cărţi de istorie şi spiritualitate. S-a născut la 7 iulie 1939, în Plopoiş, judeţul Maramureş, dedicându-şi viaţa bisericii. După Seminarul teologic din Cluj, a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu şi studii de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, la Facultatea de Teologie catolică din Strasbourg şi Institutul ecumenic Tantur - lerusalim (1973). Este arhimandrit de peste patru decenii, a fost profesor şi director la mai multe seminarii din ţară, a slujit printre altele şi la Mănăstirea Cozia, fiind stareţ al Mănăstirii Bistriţa din Oltenia până în 1992, iar de atunci preot slujitor la aceeaşi mănăstire. În 2014, reprezentanţii comunei Costeşti i-au acordat titlul de „cetăţean de onoare” al localităţii.
Se încarcă comentariile...
