Ediţie jubiliară, după pandemie. „Cocoşul de Hurez”, jurizat de membrii de acum 50 de ani FOTO

0
0
Cocoşul de Hurez - târg internaţional de ceramică tradiţională românească ajuns la a 50-a ediţie Foto Cocoşul de Hurez
Cocoşul de Hurez - târg internaţional de ceramică tradiţională românească ajuns la a 50-a ediţie Foto Cocoşul de Hurez

La finele acestei săptămâni, în weekendul 3 – 5 iunie, „Cocoşul de Hurez”, cel mai important târg anual dedicat ceramicii româneşti tradiţionale îşi va deschide din nou porţile, sărbătorind a 50-a ediţie.

Vâlcea deţine un centru de ceramică inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, motiv pentru care oraşul Horezu mai este cunoscut şi drept Capitala Ceramicii Tradiţionale Româneşti.

Aici, de sute de ani, locuitorii se îndeletnicesc cu prelucrarea lutului, căruia îi dau viaţă sub diverse obiecte, de la cele pur decorative, la cele cu rol funcţional în gospodărie: străchini, farfurii, oale, căni, tăvi, ulcioare, atât de apreciate de regi şi prinţi.  

Ceramica de Horezu este, de altfel, nelipsită din protocolul întâlnirilor la nivel înalt, în semn de respect faţă de tradiţia şi obiceiurile româneşti, dar şi faţă de creatorii săi şi implicit faţă de vizitatori. 

GALERIE FOTO CU PRODUSELE EXPUSE ÎN CADRUL CELUI MAI IMPORTANT TÂRG DE CERAMICĂ „COCOŞUL DE HUREZ”

După doi ani în care cel mai cunoscut târg dedicat ceramicii populare din România s-a desfăşurat exclusiv online, acum se va organiza cea de-a 50 ediţie a acestei manifestări. Deşi a împlinit jumătate de secol chiar la începutul pandemiei, abia în acest an se va sărbători ediţia jubiliară. 

De la anul, locul târgului va fi schimbat

Gazdele au decis schimbarea modului de organizare a târgului din acest an, în sensul că din comisiile care vor juriza evenimentul vor face parte aceiaşi membri care au fost prezenţi şi la prima ediţie a târgului. „Mulţumim Domnului că ei încă mai trăiesc”, a recunoscut primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu.

Cocoşul de Hurez - târg internaţional de ceramică tradiţională românească ajuns la a 50-a ediţie Foto Cocoşul de Hurez 1

Cocoşul de Hurez - târg internaţional de ceramică tradiţională românească ajuns la a 50-a ediţie Foto Cocoşul de Hurez

Deşi ceramiştii din toată ţara sunt aşteptaţi la Vâlcea încă de vineri, 3 iunie, deschiderea oficială va avea loc sâmbătă dimineaţa, 4 iunie. Organizatorii promit că discursurile politice vor lipsi din program, chiar dacă la eveniment vor participa reprezentanţi ai diferitelor partide. De asemenea, este ultimul an în care Cocoşul de Hurez va fi găzduit în parcul stejarilor seculari de la ieşire din oraş. 

„Interesul pentru ceramica românescă a rămas la fel, criza a schimbat preferinţele”

Singurul ceramist din ţară deţinător al titlului de „Tezaur Uman Viu”, horezeanul Sorin Giubega, a mărturisit pentru „Adevărul” că revenirea în format fizic, după două ediţii desfăşurate online, reprezintă o mare bucurie: „După doi ani de stat acasă, este minunat că mă voi revedea cu meşteri pe care nu i-am mai văzut deloc, în această perioadă de pandemie. Cum în acest timp nu s-a mai organizat nici un târg, pe nicăieri, chiar sunt curios cum va fi participarea. Timpul să ţină cu noi!”, şi-a exprimat speranţa meşterul popular vâlcean. 

Legat de cum au trecut ceramiştii peste pandemie, ceramistul a menţionat: „Pentru noi, olarii, nu a fost diferit, am lucrat în continuare, ne-am completat stocul, dacă tot nu am putut să dăm marfa, iar când s-au mai relaxat restricţiile oamenii imediat au venit la noi, în atelierele din satul Olari, din Horezu. La fel cum cred că vor fi dornici să revină şi la târg. Interesul a rămas la fel, doar criza financiară a mai schimbat din preferinţele românilor”.

Meşterul olar Sorin Giubega - Tezaur Uman Viu - din Olari - Horezu Vâlcea şi ceramica din patrimoniul UNESCO Foto Adevărul - credit Arhiva personală

Meşterul olar Sorin Giubega - Tezaur Uman Viu - din Olari - Horezu Vâlcea şi ceramica din patrimoniul UNESCO Foto Arhiva personală

A recunoscut însă că în ciuda pandemiei nu a dus lipsă de comenzi: „Fiecare meşter şi-a făcut desfacerea lui. Noi am lucrat în continuare, ca şi cum nu ar fi fost nimic. A fost pandemie, nu am plecat de acasă, dar am lucrat”, a recunoscut Sorin Giubega. 

Singurul „Tezaur Uman Viu“ din Vâlcea. Artizanul care plămădeşte istoria ceramicii de Horezu FOTO VIDEO

Adevăruri neştiute din capitala ceramicii populare româneşti: „Oalele de sarmale nu sunt tipice zonei Horezu”

Meşterul olar vâlcean se numără printre cei mai longevivi participanţi la Târgul „Cocoşul de Hurez”: „Am fost prezent din 1978 încoace, cu o pauză, dar cam de vreo 30 de ani particip în permanenţă”. 

Deşi titlul de „Tezaur Uman Viu” este unul onorific, Sorin Ion Giubega recunoaşte că acest lucru implică o mai mare responsabilitate de a nu se abate sub nicio formă de la tradiţie.

El este cel care a recunoscut în premieră pentru „Adevărul” că oalele de sarmale, nelipsite din zona comercială destinată ceramicii de pe strada principală a oraşului, în realitate nu sunt tipice Horezului, pentru că lutul din zonă nu rezistă la temperaturi ridicate. „Ştim să le lucrăm, dar pământul de aici nu se pretează pentru nici un obiect suspus temperaturilor înalte. Ca să putem face oale de sarmale trebuie să luăm pământ din altă parte. Tot ce se pune la flacără nu este executat cu pământ din Horezu. Lutul de Horezu este special pentru că nu are nisip în el. Orice lut pe care-l pui peste flacără, trebuie să fie în schimb poros, să aibă nisip în el”, menţiona ceramistul într-o altă ediţie. 

O poveste de peste jumătate de secol

Povestea Târgului de ceramică „COCOŞUL DE HUREZ” a început în 1971 când la un festival de folclor care se mai organizează şi astăzi - „Cântecele Oltului” - s-a decis ca pe lângă cântec, joc şi port popular, o secţiune să fie dedicată lutului care prinde viaţă în mâinile meşterilor olari. 

Exponate în cadrul Târgului ceramicii populare româneşti - „Cocoşul de Hurez” din Vâlcea Foto Cocoşul de Hurez

Exponate de ceramică tradiţionale din alte zone ale ţării în cadrul celui mai important târg de profil din ţară: „Cocoşul de Hurez” - Vâlcea Foto Cocoşul de Hurez

Din 1974, târgul s-a mutat în vatra lui firească, la Horezu, unde se desfăşoară de atunci an de an, cu excepţia ultimilor doi ani, la umbra unor stejari seculari, unde participanţii îşi expun lucrările şi se întrec în măiestrie.  

În fiecare an, evenimentul are loc în prima săptămână din iunie şi atrage ceramişti din toate regiunile ţării, şi chiar şi din afara graniţelor. „Olarii din toate centrele active din ţară alcătuiesc, prin alăturarea la târg a roadelor muncii şi inspiraţiei lor, un tablou complet al fenomenului olăritului contemporan care atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă”, menţionează organizatorii.

„Cocoşul de Hurez” este considerat un eveniment de primă mărime în calendarul anual al culturii naţionale. 

    

Vă mai recomandăm şi:

Singurul „Tezaur Uman Viu“ din Vâlcea. Artizanul care plămădeşte istoria ceramicii de Horezu FOTO VIDEO

Adevăruri neştiute din capitala ceramicii populare româneşti: „Oalele de sarmale nu sunt tipice zonei Horezu”

FOTO Şase metode prin care poţi deosebi ceramica originală din Horezu de falsuri. Doar 2% dintre produsele vândute anual respectă reţeta certificată de UNESCO

VIDEO Povestea celebrei străzi din „Capitala ceramicii româneşti“, unde încă se mai găseşte arta originală UNESCO

FOTO Două generaţii de olari duc mai departe ceramica de Horezu, apreciată de Regele Mihai şi Prinţul Charles

„Cocoşul de Hurez”: în ce s-a transformat tradiţia străvechilor târguri de moşi

Râmnicu Vâlcea


Ultimele știri
Cele mai citite