Biserica blestemată a Mănăstirii Frăsinei, Athosul românesc și diferența dintre cele două afurisenii FOTO
0Un scandal izbucnit toamna trecută a dus la închiderea, în premieră, a „bisericii din vale”, unde slujeau duhovnici de la Frăsinei, celebra mănăstire interzisă femeilor. Un nou blestem al Mitropoliei Olteniei, diferit de cel din vechime al lui Calinic, pune paie pe foc interzicând tuturor accesul la biserica pentru femei.
„Biserica din vale” a fost ridicată, în urmă cu aproximativ opt decenii, la baza dealului pe care se află celebra mănăstire Frăsinei, la doi kilometri depărtare, special pentru femeile care căutau alinare și speranță la „Athosul românesc”, tărâmul sfânt făcător de minuni.
Din cauza unor nereguli constatate însă în administrarea vieții monahale din Muereasca Vâlcea, unde se află cele două lăcașuri de cult, Arhiepiscopia Râmnicului a luat decizia de a schimba conducerea mănăstirii și, odată cu aceasta, și rânduielile legate de biserica pentru femei.
„Mulți monahi și clerici, părinți din Mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ. Însăși construcția bisericii s-a făcut din neascultare și încălcarea blestemului Sfântului Calinic. (...) Monahii și clericii au produs multe sminteli semnalate în decursul timpului”, se recunoaște într-un document semnat de mitropolitul Olteniei, IPS Irineu.
De la răzmeriță la blestem
Inițial, s-a decis restrângerea numărului de duhovnici alocați bisericii pentru femei, aflată la baza dealului pe care se află Mănăstirea Frăsinei, precum și a slujbelor, ce urmau să fie ținute doar la final de săptămână și de sărbători.
Decizia a stârnit însă o adevărată „răzmeriță”, cu proteste în curtea bisericii pentru femei, în timpul slujbelor, cu acuzații dure și s-a încheiat cu închiderea „bisericii din vale”.
Ca să nu mai existe discuții că se taie cu totul legătura cu „miracolul de la Frăsinei”, prin interdicțiile aplicate călugărilor, s-a decis ca, o dată pe lună, patru duhovnici desemnați special să oficieze „Tainele Sfintei Spovedanii şi ale Sfântului Maslu, precum și rugăciuni de dezlegare”, dar la o altă mănăstire. Aceasta din urmă, Mănăstirea Bistrița Vâlcea, se află la mai bine de 65 de kilometri depărtare. Accesul cu transportul public în comun către acest obiectiv este unul deficitar.
În timp ce Calinic afurisea doar femeile, noul blestem se aplică tuturor
Pentru a se respecta decizia, Arhiepiscopia Râmnicului și Mitropolia Olteniei au „reactivat” ideea de blestem, după modelul lui Calinic, asupra oricui nesocotește hotărârea luată.
Un „Document Legământ cu Blestem” a fost afișat chiar pe poarta bisericii pentru femei, marți, 10 ianuarie, după o vizită în zonă a mitropolitului Olteniei, IPS Irineu, la fel cum în urmă cu 150 de ani, Calinic, pe atunci episcop al Râmnicului și Noului – Severin, însemna cu slove chirilice blestemul său pe piatra de hotar prin care interzicea accesul femeilor la mănăstire.
Deși Mitropolia Olteniei a încercat să susțină că acesta întărește „blestemul lui Calinic”, diferența dintre cele două afurisenii este destul de clară (vezi și galeria foto): în timp ce Calinic se referea doar la femeile care vor să ajungă cu orice preț la „Mănăstirea interzisă”, noul blestem se aplică tuturor, indiferent de sex, sau de faptul că cei care l-ar încălca ar fi clerici sau oameni de rând și este legat strict de Biserica pentru femei.
Diferența dintre blesteme
Blestemul lui Calinic de la Cernica, primul ierarh canonizat de BOR (Biserica Ortodoxă Română), a fost așezat în 1867, ca piatră de legământ pe care a gravat atât binecuvântăricât și afurisenii privind respectarea sau încălcarea hotarului spre mănăstire.
„Acest sfânt lăcaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie (mănăstire – n.r.) de părinţi monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă lagoslovenia (blagoslovenia / binecuvântarea – n.red.) lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor fericitul bine”, se specifica pe piatra de legământ de pe care semna Calinic, ca episcop al Râmnicului, Noul Severin
La peste un secol și jumătate mai târziu, în „Documentul de Legământ cu Blestem” al mitropolitului Olteniei, Irineu, se menționează printre altele: „Hotărâm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească. (...) Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ să fie în aceiași osândă”.
„Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”
Gestul Arhiepiscopiei Râmnicului și al Mitropoliei Olteniei reprezintă nu doar o decizie reprobabilă, dar pune într-o lumină proastă biserica în tot ansamblul ei.
„Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea”, se mai specifică în noul „Document Legământ cu Blestem”, semnat și de starețul Mănăstirii Frăsinei Protos. Onisifor Petrescu.
Prin vocea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, BOR se arată de acord cu decizia de închidere a bisericii pentru femei, pe care o consideră oportună pentru ordinea internă a Mănăstirii Frăsinei, dar se dezice de limbajul folosit, subliniind că „blestemul nu face parte din rațiunea adâncă a monahismului”.
Dovezi care-i contrazic pe prelați legate de biserica blestemată
Cele două lăcașuri de cult din Muereasca Vâlcea implicate în scandal au fost construite în secole și locuri diferite: Frăsinei în secolul al XVIII-lea, pe culmea unui deal, printre păduri de frasini, iar Biserica pentru femei, secolul trecut, după cel de-Al Doilea Război Mondial, la baza dealului.
Deși reprezentanții bisericii susțin că aceasta din urmă încalcă interdicția impusă de Sfântul Calinic, „Biserica din Vale”, sau „Biserica de Jos”, după cum este cunoscut lăcașul pentru femei, a fost ridicată chiar lângă piatra de hotar însemnată cu blestem de Calinic de la Cernica - care interzicea doar accesul femeilor mai departe, spre mănăstire.
Mai mult, se face referire la faptul că aceasta a fost ridicată „în condiții de constrângere comunist - atee”, dar dovezile istorice arată clar că „sfinții părinți făcători de minuni de la Frăsinei” au oficiat de la bun început slujbe aici. Timp de decenii, din 1945 încoace, la „Biserica din Vale” cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” au venit mii și mii de femei din întreaga țară, având posibilitatea să înnopteze în chiliile ridicate special pentru ca ele să participe la slujbele oficiate de duhovnicii de la Frăsinei.
Mai mult, în 1966, când s-a realizat pictura bisericii, apar în documente atât preotul de mir din sat cât și patriarhul României de la acea vreme, Iustinian.
Ambele blesteme, însă, și cel al lui Calinic și cel al lui Irineu, urmăresc să se respecte legământul de acum un secol și jumătate când la Frăsinei s-au introdus rânduielile de la Sfântul Munte Athos.
Dar, decizia de a închide o biserică, din cauza neputinței de a gestiona niște probleme legate de comunitatea monahală de la Frăsinei, este cu atât mai greu de înțeles și de acceptat cu cât vine în contextul în care în Vâlcea, județul cu cele mai multe lăcașuri de cult seculare din România, apar biserici și mănăstiri pe bandă rulantă, dintre care unele destul de controversate, precum lăcașurile de cult din Parcul Național Buila - Vânturarița, dar și cele ridicate de controversatul om de afaceri Frank Timiș (cunoscut pentru implicarea sa în scandalul Roșia Montană), ori George Becali.
Se încarcă comentariile...
