Trei ploieşteni escaladează Kilimanjaro în scop caritabil: un centru pentru tineri
0Trei tineri ploieşteni îşi vor depăşi limitele fizice şi psihice, în ascensiunea muntelui Kilimanjaro. Prin exemplul lor, Delia, Răzvan şi Andrei vor să susţină înfiinţarea unui centru pentru tineri, în Ploieşti, care se adresează atât voluntarilor dintr-o asociaţie, cât, mai ales, beneficiarilor acesteia, elevi şi studenţi capabili, dar fără posibilităţi financiare
Iubitori ai muntelui, Andrei Rădulescu (30 ani), Răzvan Drăghici (30 ani) şi Delia Popescu (29 ani), toţi din Ploieşti, vor trece la un alt nivel al limitelor personale, fizice şi psihice, prin expediţia pe care vor să o facă în iulie, pe muntele Kilimanjaro (5895 de metri), din Tanzania.
Ideea a venit, aproape natural, după ce tinerii au descoperit o asociaţie din Ploieşti, „Un strop de fericire-Youth Hub AUSF “, care se adresează prioritar tinerilor prin activităţi sportive, educaţionale şi work-shop-uri. „Încercăm, prin expediţie, să producem o schimbare a percepţiei asupra tinerilor şi să atragem atenţia comunităţii în ceea ce îi priveşte“, spune Răzvan Drăghici.
Cei trei lucrează în domeniul farmaceutic – Răzvan şi Andrei, şi juridic – Delia, iar în timpul liber se alătură voluntarilor din asociaţie care, în lipsa unui spaţiu propriu, permanent, îşi stabilesc activităţile pe reţelele de socializare. „O casă a tinerilor este esenţială atât pentru voluntarii din asociaţie cât şi pentru beneficiarii acesteia, majoritar copii cu foarte mare potenţial, dar cu şanse reduse de a reuşi, şcolar şi profesional, în lipsa unui ajutor concret. Printr-un astfel de centru vedem atât un scop cât şi o continuitate. Pe noi ne-a atras foarte mult ideea că putem contribui nu la o activitate punctuală ci la una care să influenţeze comunitatea pe termen lung“, spune şi Andrei Rădulescu.
Tinerii se vor pune „la dispoziţia“ sponsorilor
Aproximativ 200 de liceeni din Ploieşti, Băicoi, Vălenii de Munte şi Busteni lucrează în asociaţia „Un strop de fericire“, autoeducându-se pentru societate, dar, mai ales, oferind sprijin altor tineri, care nu au acces la resurse, prin lecţii de pregătire pentru examene, workshop-uri de orientare în carieră, cursuri de limbi străine, ateliere hand-made.
Este şi motivul pentru care cei trei temerari se vor pune „la dispoziţia“ sponsorilor, cărora le vor duce imaginea pe muntele Kilimanjaro, toţi banii obţinuţi astfel urmând să se îndrepte către realizarea centrului pentru tineri. „Ne-am propus să atragem fondurile înainte de a pleca. Mesajul nostru este foarte clar pentru potenţialii sponsori, fie persoane fizice, fie juridice: banii se vor îndrepta, în totalitate, către centru de tineri. Până la urmă, printr-un astfel de gest, vor ajuta copii aflaţi în dificultate, şi, pe termen lung, întreaga comunitate din Ploieşti“, spune Răzvan.
Pregătirea psihică, cel mai important atuu al expediţiei
Expediţia este programată în perioada 10-16 iulie, iar cei trei au început deja pregătirile. „O astfel de expediţie este jumătate pregătire fizică, jumătate psihică. Din punct de vedere tehnic nu este cel mai complicat munte şi nici nu necesită aptitudini speciale, de căţărare sau escaladă. Dar, chiar dacă am mai escaladat munţi din România, experienţa nu este comparabilă. De la 3.000 de metri te confrunţi cu lipsa de oxigen şi schimbări ale presiunii atmosferice. De asemenea, specificul muntelui face să trecem, pe parcursul ascensiunii, de la temperaturi tropicale la unele de cerc polar. Sunt cele mai mari provocări cărora trebuie să îi facem faţă“, explică Andrei.
Răzvan şi Andrei spun că realizarea centrului pentru tineri oferă o motivaţie suplimentară expediţiei. FOTO Dana Mihai
„Avem dorinţa de a face acest lucru şi este cel mai important atuu al expediţiei. Iar faptul că avem o cauză reprezintă o motivaţie suplimentară. Atunci când ai psihicul la un anumit nivel, lucrurile devin mai simple. Ne dorim foarte mult să sprijinim acest centru, ceea ce ne face să considerăm totul mult mai uşor, mai ales că vom fi susţinuţi de voluntarii asociaţiei. În paralel, ne facem şi o pregătire fizică, neapărat necesară“, completează Andrei care spune că familiile s-au transformat în cei mai importanţi susţinători după ce, iniţial, i-au întrebat dacă sunt siguri că vor să facă acest lucru.
Tinerii ploieşteni au pus la punct şi detaliile expediţiei. Şi-au făcut vaccinurile necesare şi au stabilit componenţa echipei, de la ghizi până la suportul local. De altfel, expediţia urmează reguli clare, care se derulează după o anumită tradiţie. De asemenea, Kilimanjaro face parte din aşa-numitul „Seven Summits“, circuitul celor mai înalte vârfuri de pe fiecare continent: Elbrus – Europa, Kilimanjaro – Africa, Aconcagua - America de Sud, McKinley - America de Nord, Carstensz Pyramid – Oceania, Vinson – Antarctica, Everest – Asia, una dintre cele mai mari performanţe pe care un alpinist le poate atinge.
Kilimanjaro, „Muntele alb“
Masivul Kilimanjaro („Muntele alb“ sau „Muntele cu zăpadă“) este un munte de tip stratovulcan, situat în nord-estul Tanzaniei. Include vârful Uhuru Peak de 5.895 m, cel mai înalt vârf din Africa. Cu toate că masivul muntos se află situat într-o regiune tropical-ecuatorială fierbinte, una din cele mai calde regiuni de pe glob, datorită altitudinii ridicate, pe vârful muntelui există zăpadă permanentă, respectiv un gheţar. În anul 1987, Kilimanjaro a fost declarat monument al naturii sub protecţia UNESCO.
Muntele Kilimanjaro, „acoperişul“ Africii. FOTO lettersfrompeter.com
Asociaţia „Un Strop de Fericire - Youth Hub AUSF“ funcţionează de aproximativ un an ca un grup pe o reţea de socializare. Gestul lui Răzvan, Andrei şi Delia ar putea să susţină chiria şi amenajarea unui spaţiu, dând, astfel, startul unor activităţi care să îi asigure sustenabilitatea în timp.
Datele de contact ale Asociaţiei „Un Strop de Fericire“ sunt următoarele:
Ploieşti, strada Şt.O.Iosif, nr. 11, cod poştal 100179
Telefon – 0722.227838
Site - www.stropdefericire.ro
Facebook - www.facebook.com/asoc.unstropdefericire
Contul în care se pot face donaţii: RO93BRDE300SV95437263000, CIF 3002124.
Vă mai recomandăm
Un tânăr din Prahova şi-a făcut bibliotecă publică la el acasă: „Am făcut o investiţie mare în volume de care mă bucuram singur“. Iniţiativă originală a unui tânăr din Prahova care şi-a propus să încurajeze lectura punând la bătaie peste 500 de titluri din biblioteca personală, pe care le livrează, la cerere, cititorilor. Printr-o asociaţie pe care o coordonează are şi alte proiecte pentru tineri: burse de performanţă, finanţare pentru autori şi cursuri gratuite
Povestea neştiută a Castelului Cantacuzino, din Buşteni. „Nababul“ a dorit să-i învelească acoperişul cu monede din aur şi să-i paveze curtea. Mai puţin cunoscut decât Peleşul, dar cu o istorie la fel de frumoasă, Castelul Cantacuzino din Buşteni este un „rival“ turistic pentru fosta reşedinţă de vară a lui Carol I din Sinaia. Castelul a fost ridicat de Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul“, datorită averii fabuloase, şi despre el circulă legenda că prinţul ar fi vrut să-i paveze curtea şi să-i învelească acoperişul cu monede din aur