Femeia care descoperă talentul sportiv ascuns al copiilor. De ce a îndrumat spre baschet o fetiţă care voia să ajungă Simona Halep
0La Ploieşti funcţionează un centru de evaluare şi orientare în cariera sportivă pentru copii condus de un psiholog cu specializare de antrenor sportiv. Femeia îi ajută pe părinţi şi pe copii să înţeleagă că poate n-au ales sportul potrivit şi-i disciplinează prin joc pe viitorii potenţiali sportivi de performanţă.
Copii cu vârste între 4 şi 12 ani care visează să devină noii Simona Halep, Gică Hagi sau Nadia Comăneci vin de două ori pe săptămână la Centrul de Educaţie prin Sport de la Ploieşti. Majoritatea au fost deja evaluaţi şi orientaţi către un sport de performanţă la diverse cluburi de tenis, fotbal, baschet sau handbal, însă vin în continuare şi la orele predate de Ilenuţa Tudor pentru că părinţii lor au înţeles că nu pot face performanţă dacă nu îşi antrenează şi îşi disciplinează abilităţile şi psihicul.
Unii dintre ei sunt foarte mici, astfel că orele nu le sunt prezentate ca antrenamente, ci ca jocuri unde învaţă să lucreze în echipă, să se sacrifice pentru ea, să devină lideri, să se concentreze sau să înveţe să piardă. „Ceea ce facem este să punem bazele şi temelia sportului. De regulă, un părinte îşi aduce copilul la aceste ore pentru ca cel mic să facă mişcare, dar şi pentru a-i descoperi abilităţile reale. Mulţi i-au dus deja pe la diverse sporturi, însă cei mici nu au făcut faţă, sau nu ştiu către ce sport să-l orienteze şi au nevoie de un sfat specializat“, spune Ilenuţa Tudor.
De profesie psiholog, cu o mare experienţă în lucrul cu cei mici, femeia a deschis la jumătatea lui 2015 centrul Dinamic Kids din Ploieşti. Pentru aceasta, a obţinut şi o diplomă de antrenor sportiv, specializat în aerobic, fitnes şi pilates, iar în orele cu micii sportivi combină într-un mod original cele două specializări.
Copii cu vârste între 4 şi 12 ani sunt aduşi la centru pentru a li se descoperi talentele şi pentru a face mişcare
Recent, o fetiţă care îşi dorea foarte mult să se apuce de tenis pentru că s-a îndrăgostit de Simona Halep a fost adusă întâi la centrul de evaluare sportivă. După ce a pus-o să lucreze cu racheta câteva şedinţe, timp în care a testat-o şi la alte sporturi, antrenorul şi-a dat seama că fetiţa nu avea o bună coordonare ochi-mână, esenţială în tenis, dar dovedea un talent real la sporturile cu mingea rotundă. Le-a spus părinţilor că o pot duce la tenis, însă probabil că performanţele nu vor fi extraordinare şi chiar este posibil un eşec, însă baschetul ar fi o soluţie pe termen lung şi cu rezultate. Chiar dacă a urmat câteva ore de tenis, copilul a rămas până la urmă la baschet.
Învăţare prin joc
Toate exerciţiile de la orele de sport, de la respiraţia corectă şi până la disciplinarea psihicului, sunt sub forma unor jocuri. „Dacă exersăm respiraţia spunem că ne jucăm cu mingile. Umflăm burticile şi le dezumflăm în ritmul corect. Pentru încălzirea muşchilor faciali, exersăm cu glas puternic vocalele, dacă lucrăm muşchii picioarelor suntem nişte broscuţe. Totul are o poveste în spate pentru că cei mici se plictisesc foarte repede“, explică antrenorul-psiholog.
Jocul, secretul prin care cei mici sunt ţinuţi conectaţi la orele de sport
În spatele acestor jocuri sunt, însă, lucruri foarte serioase. „Foarte mulţi dintre copiii de astăzi sunt complet amotrici. Nu ştiu să meargă corect, să-şi ruleze piciorul sau să alerge corect. Ori, pentru sportivul care vrea să devină, este foarte important să înveţe toate aceste lucruri încă de foarte mic şi, pe viitor, să facă aproape o religie personală din încălzirea temeinică. Dacă la un concurs nu te-ai ocupat să-ţi faci încălzirea, rişti un accident şi ţi-ai irosit cariera de sportiv. La fel, dacă nu ştii să lucrezi în echipă, cariera ta individuală nu poate exista“, spune Ilenuţa Tudor.
De exemplu, un copil adus la aceste cursuri dovedeşte un real talent pentru fotbal, însă nu reuşea să facă echipă cu ceilalţi colegi, iar Ilenuţa, după cum o strigă piticii pe antrenoare, se ocupă fără ca cel mic să-şi dea seama, să-l înveţe să colaboreze şi să aibă o strategie de echipă cu ceilalţi. „Unii copii nu acceptă o altă postură decât cea de lider, alţii vor să stea în spate, depinde de fiecare. În astfel de cazuri, punându-i să concureze pe echipe, îi învăţăm să schimbe rolurile în cadrul acesteia, pentru că au observat personal că o echipă aparent mai slabă, dar unită, câştigă în faţa alteia fără coeziune în care liderul este egoist şi vrea să iniţieze toate acţiunile. Astfel îi învăţăm să se sacrifice pentru echipă, să aibă un comportament sportiv şi să piardă cu fair-play pentru că în sportul de performanţă se întâmplă asta“, mai spune antrenoarea.
Ilenuţa Tudor, psihologul-antrenor din Ploieşti
Copiii sunt puşi în situaţii limită
În ciuda vârstei fragede, copiii sunt puşi câteodată în situaţii limită. Mulţi se întrerupt în timpul orei pentru a cere apă sau a merge la toaletă, însă sunt amânaţi cinci minute, alţii încep să plângă că nu pot face un exerciţiu, moment în care li se cere să facă şi mai mult.
„Punem presiune până la limita fiecăruia. Trebuie să înţeleagă de acum că în timpul unui meci nu poţi să te duci la toaletă sau să te opreşti că bei apă. Dincolo de talent, un sportiv are nevoie de concentrare, de încredere şi de curaj. Nu poţi pica psihic pentru că cineva din sală, să zicem suporteri ai echipei adverse, îţi strigă ceva jignitor. De exemplu, toate antrenamentele noastre se desfăşoară cu draperiile trase deoparte, iar părinţii îi observă pe cei mici prin geam. Preferăm această metodă pentru a-i învăţa să nu fie distraşi în timpul lucrului de nimic şi, dacă se pot abţine să comunice cu mama sau cu tata, pe viitor vor putea să facă abstracţie de orice stimul disturbator. Sunt jocuri şi strategii prin care lucrăm la ambiţie şi voinţă“, mai spune psihologul-antrenor.
Părinţii, parteneri în program
Un rol foarte important în educaţia sportivă şi psihologică a copiilor care vin la centru îl au şi părinţii, de aceea sunt consideraţi parteneri. Dacă aceştia „dărâmă“ acasă, prin răsfăţ excesiv, temeliile puse la orele de sport, munca copilului este în zadar. În momentul în care îşi aduce copilul la Dinamic Kids, părintele primeşte de la antrenor un plan de acţiune personalizat care cuprinde soluţii, responsabilităţi, termene şi evaluare. „Cel mai bun rezultat este copilul, iar feedback-ul părinţilor este majoritar unul pozitiv. În afară de efectele evidente, adică o stare fizică mult îmbunătăţită, rezultatele se văd şi la şcoală prin creşterea concentrării şi schimbarea comportamentului în relaţiile cu colegii, dar şi acasă, printr-o comunicare mult mai bună a nevoilor“, spune Ilenuţa Tudor.
Centrul de evaluare sportivă funcţionează contra-cost, 100 de lei pe lună pentru patru şedinţe a câte două ore, cu grupe de 10-12 copii. Aproximativ 100 de copii preşcolari şi elevi din Ploieşti s-au înscris din 2015 la orele de sport de aici, iar programul a fost cooptat şi de unele grădiniţe şi şcoli private din Ploieşti. În cazul fraţilor, al doilea copil urmează gratuit programul, iar cei doi învaţă în primul rând să colaboreze trecând peste inerentele gelozii.
Vă mai recomandăm