Ce-l aşteaptă pe fugarul Sebastian Ghiţă când va fi adus în România

Fostul deputat Sebastian Ghiţă, prins de autorităţile române, în noaptea de joi spre vineri, în Belgrad, are pe numele său două mandate de arestare în lipsă, primul emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar cel de-al doilea de Tribunalul Prahova, reconfirmat de Curtea de Apel Ploieşti.

 Conform procedurilor, în ziua în care va ajunge în ţară, Sebastian Ghiţă va fi prezentat mai întâi în faţa instanţei care a decis iniţial arestarea preventivă în lipsă pentru audierea inculpatului şi pentru confirmarea mandatului.

Nu este clar deocamdată unde anume va fi încarcerat fostul deputat, decizia aparţiând exclusiv judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Va fi audiat de asemenea şi la Tribunalul Prahova pentru confirmarea şi celui de-al doilea mandat de arestare preventivă emis în lipsă.

După această etapă, vor urma activităţile în dosarele aflate în faza de urmărire penală, respectiv în faza de judecată şi în care Sebastian Ghiţă are calitate de inculpat. Sunt cinci cauze în total, dintre care trei nu au fost deferite deocamdată justiţiei şi se află încă în cercetare la procurorul de caz.

Inculpat în cinci dosare de corupţie

Sebastian Ghiţă are calitate de inculpat în cinci dosare penale, toate instrumentate de de procurorii anticorupţie din Ploieşti. Ultimele două sunt cele care interesează acum cel mai mult, dat fiind că în urma acestor anchete, deschise la finalul anului trecut, cu puţin timp înaintea dispariţiei fostului deputat, au şi fost solicitate cele mai aspre măsuri preventive.

În data de 5 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adimitea cererea DNA Ploieşti prin care se cerea schimbarea măsurii preventive a controlului judiciar în arest preventiv pe numele lui Sebastian Ghiţă. Procurorii au cerut acest lucru după ce fostul deputat a încălcat obligaţiile impuse de controlul judiciar în cauza în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchete, “dosarul Papici”, aşa cum a fost numit de presă. Instanţa supremă a considerat că sunt motive suficiente pentru a emite un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă.

În data de 28 februarie 2017, DNA Ploieşti cere instanţei să aprobe un nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă. Nemafiind parlamentar, dosarul ajunge la Tribunalul Prahova, care admite, în data de 15 martie, solicitarea DNA şi astfel Ghiţă se alege cu cel de-al doilea mandate de arestare în lipsă pentru o perioadă de 30 de zile.

DNA Ploieşti a cerut arestarea preventivă în cel de-al cincilea dosar de corupţie deschis pe numele fostului parlamentar. În acestă cauză, Ghiţă este cercetat alături de cumnatul său, Cristian Anastasescu şi de Bogdan Padiu, directorul executiv al Grup Teamnet şi de Cristian Anastasescu. În acest dosar,  este vorba despre acţiuni de trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat cu un prejudiciu calculate la suma de 50 de milioane de lei.

Procurorii acuza că mai mulţi miniştri şi funcţionari publici au primit mită pentru atribuirea de contracte în domeniul IT societăţilor controlate de Sebastian Ghiţă. El este acuzat de trafic de influenţă (4 infracţiuni),  spălare a banilor, în formă continuată (3 infracţiuni) şi  constituire a unui grup infracţional organizat. Este cel din urmă dosar deschis pe numele fostului depuat de procurorii anticorupţie şi care se află încă în faza de urmărire penală, deschis după dispariţia lui Ghiţă.

Cu siguranţă cea mai controversată anchetă în care a fost implicat fostul deputat prahovean, dat fiind prezenţa numelui unui politician străin în această cauză, este  dosarul supranumit de presă “Ponta-Blair”. A fost deschis de DNA Ploieşti în toamna anului trecut, iar Ghiţă este acuzat de spălare de bani şi pentru folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii. 

Procurorii au făcut cercetări pentru că aveau informaţii şi probe că Sebastian Ghiţă şi-ar fi cumpărat un loc eligibil la Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din anul 2012. Concret, anchetatorii îi impută faptul că ar fi plătit, prin intermediul unor interpuşti, cu 220.000 de euro vizita fostului premier britanic, Tony Blair, la Bucuereşti. Prezenţa politicianului în România ar fi avut ca scop sporirea capitalului de imagine pentru Victor Ponta, aflat şi el atunci în cursă electorală. Nici acest dosar nu a fost încă deferit justiţiei, tocmai pentru că audierile în cauză nu au fost finalizate. În ziua dispariţiei, Ghiţă a fost citat la DNA Ploieşti pentru a da noi declaraţii în această cauză.

Dosarul “Papici”, cel dea-l treilea în care Ghiţă are calitate de inculpat şi care se află deja în faza de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îi aduce fostului deputat prahovean o nouă listă de acuzaţii dintre cele mai grave:  2 infracţiuni de dare de mită,  cumpărare de influenţă, spălare a banilor,  şantaj,  2 infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În acelaşi dosar au calitate de inculpaţi Viorel Dosaru, fostul commandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, Liviu Tudose, fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Aurelian Mihăilă, fostul procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Constantin Ispas, fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova.

Când a început Ghiţă să facă potecă prin curtea DNA Ploieşti

Sebastian Ghiţă este inculpat în prezent şi în dosarul fostului primar Iulian Bădescu, trimis în judecată tot la Curtea Supremă, dar şi în dosarul Hidro Prahova, alături de Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier, Victor Ponta. Acesta din urmă se află încă în faza de urmărire penală.

În cauza în care este judecat alături de fostul edil al Ploieştiului, Ghiţă este acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit şi spălare de bani. Conform procurorilor, Bădescu ar fi plătit de la bugetul local suma de 1.500.000 lei cu titlu de finanţare nerambursabilă către clubul de baschet CSU Asesoft, care aparţinea în realitate lui Sebastian Ghiţă. La schimb, fostul primar al Ploieştiului ar fi primit o vilă într-un cartier de lux al municipiului. Dosarul a fost trimis în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de DNA Ploieşti, în data de 29 iulie 2015 şi se află încă în faza de judecată pe fond.

Sebastian Ghiţă a început să “bătătorească poteca” din curtea DNA Ploieşti începând cu iarna anului 2015. Atunci se deschidea dosarul HIDRO PRAHOVA, considerat doarul mamă al celor mai multe cauze instrumentate de procurorii anticoruoţie din Ploieşti. Este o anchetă care priveşte deturnarea de fonduri europene destinate modernizării canalizărilor din mai multe localităţi din judeţ, iar pe lista lungă de inculpaţi se află, alături de Ghiţă, Mirea Cosma, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova şi fiul său, fostul deputat Vlad Cosma, Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier Victor Ponta, iar mama şi sora acestuia din urmă au fost audiate în calitate de martori. Dosarul HIDRO PRAHOVA nu a fost încă trimis în faţa instanţei de judecată.