„Agatha Christie“ din Ploieşti. O poliţistă a câştigat premiul pentru cel mai bun roman de suspans al anului
0
Cristina Clinci, o agentă din Ploieşti, a câştigat premiul „cel mai bun roman poliţist al anului“, la concursul organizat de Ministerul Afacerilor Interne.
O intrigă plină de suspans, din care nu lipsesc o crimă şi un furt al unor obiecte de patrimoniu, dar şi o poliţistă care acţionează sub acoperire au făcut din „Omul de legătură“, romanul agentei Cristina Clinci, un candidat aproape fără concurenţă la competiţia organizată în premieră în acest an de Editura MAI. „Câteva zeci de lucrători din structurile ministerului, de la toate armele, au trimis lucrări la concurs, dar volumul meu a adunat procentajul maxim“, spune Cristina Clinci.
Agent şef principal la secţia 3 de Poliţie Ploieşti, la Biroul de Evidenţă Operativă, Cristina Clinci nu este la primul roman de gen şi nici nu se va opri aici. În 1994, Editura MAI a testat piaţa în domeniu, dar şi oferta de scriitură, iar atunci, tot Cristina Clinci, pe atunci Cristina Dulce, a câştigat concursul „Police Club“ cu volumul „Cine eşti tu, Alex?“.
Cartea a fost bine primită, iar în 2002 a fost prezentă la standul României de la Târgul de Carte de la Frankfurt. „Am în plan încă două cărţi, dar şi un volum cu accente biografice, pe care îl voi dedica soţului. Bineînţeles, voi participa şi la ediţia de anul următor a Editurii MAI“, spune Cristina Clinci, „Agatha Christie“ de Ploieşti.
Munca poliţiştilor, sursă de inspiraţie
Premiul, oferit săptămâna trecută agentei din Ploieşti, s-a concretizat într-o diplomă de excelenţă şi o plachetă. Cel mai important avantaj a fost tipărirea, pe cheltuiala editurii, a 500 de exemplare. Doar volumul câştigător a fost publicat, iar cartea are, deocamdată, un circuit intern, în bibliotecile MAI şi nu poate fi comercializată. „Pasul următor, pentru a câştiga bani din drepturi de autor, este să o tipăresc într-un tiraj mai mare şi să o vând în librării“, spune poliţista.
Eroina cărţii sale, Alexandra Brateş, e „modelul de femeie poliţist“, după cum o caracterizează Cristina Clinci. „Fiecare zi de muncă a poliţiştilor poate fi un roman şi am încercat să arăt şi o altă faţă a noastră pe care oamenii o cunosc prea puţin, aceea a emoţiilor şi trăirilor inerente pe care le ridică un caz“, spune Cristina Clinci. Inspirată, poliţista a scris cartea pe nerăsuflate, într-un weekend.
Şi-a dorit de mică să fie poliţist
Un om echilibrat, cu o viaţă simplă, Cristina Clinci (46 ani) se consideră o persoană norocoasă pentru că are o familie frumoasă – este mama unui băiat de 16 ani - şi o carieră pe care a vrut să o urmeze de mică. Spune că este singura din clasa sa care a şi devenit ce şi-a propus la vârsta copilăriei, adică poliţistă. „Mulţi intră în acest sistem pentru că oferă stabilitate financiară sau prestanţă. Opinia generală este că a fi poliţist înseamnă că statul te îmbracă, te încalţă şi îţi dă şi bani de buzunar. Este o imagine care s-a tot impus în ultimii ani, dar nu este, nici pe departe, o regulă. Pentru a fi un bun poliţist, este nevoie de pasiune şi dedicare, este o meserie care te consumă“, spune poliţista.
Iar ca exemplu dă atât zilele în care poţi pleca de la serviciu la ora 16.00, dar şi pe cele în care ajungi acasă după miezul nopţii. „Pentru o femeie-poliţist este şi mai solicitant, acasă ai familia, poate un copil sau doi, dar şi treburile casnice. Au fost momente când copilul meu a crescut efectiv pe treptele secţiei de Poliţie, aşteptând să-mi termin programul“, povesteşte Cristina Clinci.
În cazul ei, viaţa de familie s-a simplificat prin faptul că soţul lucrează tot în domeniu, aşa că se înţeleg reciproc când au misiuni sau sunt nevoiţi să lucreze mai mult pentru a grăbi rezolvarea unui caz.
„Omul de legătură“, cel mai bun roman poliţist al anului. FOTO Dana Mihai
„Sărut-mâna! Înclină în cap în semn de răspuns, întorcând privirea spre cel care o salutase, un tânăr înalt, brunet, bine legat. Închise cutia de scrisori şi se îndreptă către uşa apartamentului ei. O descuie şi înainte de a intra, privi peste umăr. Stătea nemişcat lângă balustradă şi se uita la ea. Deschise uşa şi intră, fără a se mai gândi la el“, începe cartea Cristinei Clinci, „Omul de legătură“. Continuarea, plină de suspans, o puteţi descoperi în volumul răsplătit cu premiul pentru cel mai bun roman poliţist al anului.
Vă mai recomandăm
Cum au ajuns ploieştenii să înlocuiască „Bună ziua” cu salutul „Ce bei?“
Se încarcă comentariile...
