Un spital încearcă să recupereze de patru ani un milion de euro furaţi de fosta contabilă. Schema prin care acţiona
0
Fosta contabilă a Spitalului Judeţean Argeş trebuie să returneze unităţii medicale un milion de euro, bani delapidaţi timp de patru ani şi jumătate. Curtea de Apel Piteşti a dat o sentinţă definitivă în această primăvară, numai că fosta contabilă, aflată în libertate, refuză să returneze banii.
Delapidarea uriaşă a ieşit la iveală în aprilie 2017, când directorul economic al spitalului a fost schimbat. DIICOT a deschis un dosar în aceeaşi primăvară. Dar cum investigaţiile trenau, în august 2018 Spitalul Judeţean Argeş a acţionat-o în instanţă pe Amalia Dumitraşcu, fosta contabilă, pentru a recupera suma uriaşă furată de către aceasta.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Argeş, iar în octombrie 2020 judecătorii au stabilit că Amalia Dumitraşcu trebuie să plătească Spitalului Judeţean Argeş prejudiciul de 3,98 milioane lei, plus dobânda legală remuneratorie de 324.235,26 lei, precum şi reactualizarea prejudiciului, în sumă de 370.687,80 lei.
Fosta contabilă a făcut apel, numai că în luna mai 2021 Curtea de Apel Piteşti i-a respins definitiv acţiunea. Drept urmare, fosta contabilă este obligată să plătească un milion de euro furaţi timp de patru ani şi jumătate de la Spitalul Judeţean Argeş.
Deşi au trecut şapte luni de la sentinţa definitivă, Amalia Dumitraşcu a refuzat să achite până acum suma furată de la spital, astfel că spitalul o va executa silit. Numai că şi aici procedura este una de durată, iar în plus nu există vreo garanţie că fosta contabilă ar mai deţine sumele uriaşe în conturile proprii.
„Din partea Spitalului Judeţean Argeş a fost înaintată către executor o cerere prin care s-a solicitat să se procedeze la executarea silită în toate formele prevăzute de lege împotriva debitoarei, întrucât aceasta refuză să se conformeze dispoziţiilor din titlul executoriu, respectiv să achite prejudiciul adus spitalului, dobânda legală şi cheltuielile de judecată”, a declarat pentru ”Adevărul” Cristina Cazacu, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean Argeş.
Iar dacă acţiunea în instanţă a fost finalizată, dosarul de la DIICOT este în continuare în lucru, cu toate că au trecut peste patru ani şi jumătate de când a fost deschis. În 2017, Amalia Dumitraşcu a fost reţinută de către procurori o scurtă perioadă, după aceea fiind cercetată în libertate.
Fosta contabilă a dat un „tun” şi la BCR
Trebuie spus că Amalia Dumitraşcu, cea care a delapidat un milion de euro între 2012 şi aprilie 2017 de la Spitalul Judeţean Argeş, mai are o fraudă foarte mare la activ, dată BCR Piteşti între 2002 şi 2005, împreună cu o altă colegă. În acel dosar, Amalia Dumitraşcu a scăpat de închisoare prin prescrierea faptelor, fiind însă obligată să achite băncii despăgubiri în valoare de 1,6 milioane lei.
Iată concret care era mecanismul fraudei comise de fosta contabilă la Spitalul Judeţean Argeş: Amalia Dumitraşcu întocmea ordine de plată în care la rubrica „beneficiar“ era înscrisă denumirea unui furnizor fictiv al Spitalului Judeţean Argeş, iar la contul IBAN şi identificarea fiscală erau scrise datele Rivertex Project, o firmă cu patroni din oraşul Ştefăneşti, aflat lângă Piteşti. Şi totul s-a întâmplat în condiţiile în care, aşa cum scrie clar şi în documentele de la instanţă, ”nu existau în evidenţa Spitalului Judeţean Argeş facturi emise de Rivertex Project, vizate pentru bun de plată, ce să ateste că aceasta ar fi livrat bunuri, ar fi executat lucrări sau ar fi prestat servicii Spitalului Judeţean Argeş”.
Frauda a fost descoperită în aprilie 2017 de către directorul economic Isabela Din, cea care îi luase locul Rodicăi Beşliu, pensionată în vara anului 2016. Totul a pornit de la două ordine de plată emise în primăvara lui 2017 pe care datele nu corespundeau cu cele de pe facturi: contul bancar şi codul fiscal erau diferite faţă de cele de pe factură, iar numele furnizorului era acelaşi.
După cum scrie în raportul Curţii de Conturi din mai 2017, numai în anul 2013 au fost emise ordine de plată în valoare totală de 178.423 lei, ordine în care la rubrica beneficiar erau înscrise persoane juridice inexistente (AA Rivertex, AA Med Rivertex Logistic, AG MED Rivertex). La o simplă lecturare, se poate constata că o parte din numele fictiv este identic cu cel al companiei unde intrau sumele furate, adică Rivertex Project.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Un milion de euro, furaţi de la un spital. Autoarea delapidării este la al doilea „tun” de acest fel
Se încarcă comentariile...
