Povestea fetiţei născute în România cu o malformaţie gravă, lăsată în spital şi tratată de familia adoptivă din America

O tânără de 17 ani, adoptată din România imediat după naştere de către o familie din Statele Unite, a pornit recent demersuri cu scopul de a-şi găsi părinţii biologici. A reuşit să-i identifice şi să se întâlnească cu ei. A aflat că familia naturală o credea moartă, pentru că la naştere medicii nu i-au dat fetiţei şanse de supravieţuire.

Iuliana s-a născut pe 14 Iunie 2000, la spitalul-maternitate Caritas din Bucureşti, cu o malformaţie severă: „buză de iepure” şi o serie de complicaţii adiacente, care o făceau dependentă de un aparat de ventilare. A fost adoptată, ulterior, în America, cu ajutorul centrului de plasament al fundaţiei Totul pentru Copiii din Bucureşti. A ajuns în Statele Unite când avea doar câteva luni.

În anii care au urmat, a suferit 14 intervenţii chirurgicale pentru a-i fi reparat defectul congenital. La 17 ani este perfect recuperată şi arată ca o adolescentă normală. Trăieşte în America şi se consideră o tânără fericită, într-o famile frumoasă, care, pe lângă Iuliana, a mai adoptat alţi cinci copii.
 

Luna trecută, Iuliana a făcut primele ei demersuri pentru a-şi găsi părinţii naturali. A contactat pagina de Facebook „The never forgotten Romanian children" - Copiii niciodată uitaţi ai României, dar pentru că este încă minoră a avut nevoie de ajutorul mamei adoptive. 
 

Totul a început cu un anunţ postat pe respectiva pagină: „Sunt mama adoptivă a tinerei Iuliana Ciobanu, împreună suntem în căutarea familiei biologice din Botoşani. Mama naturală a Iulianei, Ciobanu Elena, era o studentă în vârstă de 19 ani. Acum ar avea în jur de 36 de ani. Tatăl biologic figurează necunoscut. Elena a lăsat-o pe Iuliana la maternitate imediat după naştere (...). Îi căutăm orice membru al familiei biologice, pentru a afla mai multe despre trecutul şi mediul familiei sale (...). Căutam şi o femeie tânără (pe atunci avea 16 ani?) pe nume Cristina, care a avut grijă de Iuliana la fundaţia Totul pentru Copii. Cristina i-a fost Iulianei ca o mamă şi a plans când am luat-o pe Iuliana". 
 

În câteva zile, cu ajutorul paginii „The never forgotten Romanian children - Copiii niciodată uitaţi ai României”, a fost găsită mai întâi Cristina, de la respectivul centru şi, ulterior, cu ajutorul unor oameni de bine şi al unor publicaţii din Botoşani, au fost găsiţi şi părinţii biologici ai Iulianei.
 

„Am descoperit o poveste foarte tristă. Părinţilor, care la vremea aceeea erau foarte tineri şi încă necăsătoriţi, li s-a spus despre malformaţia severă cu care s-a născut fetiţa, care era mai mult decât <<buză de iepure>>, ci ceea ce, în limbaj polular, se numeşte <<buză de cal>> şi că micuţa nu are şanse de supravieţuiere, mai ales că respira cu ajutorul aparatelor. Le-au dat părinţilor păturica şi câteva lucruşoare ale copilului şi i-au sfătuit să meargă acasă şi să lase copilul la aparat. Ulterior, din câte am aflat noi, s-au mai interesat de soarta copilei, însă n-au mai aflat nimic. Nici măcar că fetiţa a ajuns într-un centru de plasament. Fără nicio veste despre ea, părinţii au crezut că a murit. Ani de zile îi făcuseră pomenile”, povesteşte, pentru Adevărul, Ileana Cunniffe Băiescu, administratorul paginii The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitaţi ai României”. 

Iuliana

„Vă mulţumesc că mi-aţi dat viaţă!”

Ileana Cunniffe Băiescu este, de altfel şi cea care a pus-o în legătură pe Iuliana, pe videochat, cu părinţii naturali din România, şi cea care a tradus pentru ambele părţi. A fost o întâlnire online cu lacrimi şi mărturisiri emoţionante, de ambele părţi.

„<<Vă mulţumesc că m-aţi dat viaţă>>, le-a spus Iuliana părinţilor, printre suspine, asta în timp ce părinţii plângeau şi ei, spunându-şi povestea”, spune Ileana Cunniffe Băiescu.

„După 17 ani, să aflăm că trăieşte, vă daţi seama cum e?!”

De altfel, cel mai mare şoc l-au avut Elena şi Iulian Borcan, părinţii biologici ai fetei, şi cealaltă fiică a lor, Florentina Denisa, în vârstă de 14 ani, sora Iulianei,  născută la trei ani distanţă, după ce părinţii s-au căsătorit, şi ea, cu aceeaşi problemă congenitală, dar într-o formă mai puţin severă.

 Mama biologică şi sora Iulianei
 

„După 17 ani, să aflăm că trăieşte, vă daţi seama cum e?! De la spital ni s-a spus  că n-are şanse să trăiască nicio zi dacă o luăm acasă, fiincă a vea mari probleme de sănătate. Ziceau că se îneacă, că nu poate fi alăptată cu biberonul, că n-are nicio şansă să trăiască dacă o ducem la noi, la ţară, unde locuiam. Eram şi foarte tineri atunci, soţia, 18 ani, eu, 21 abia mă liberasem din armată. Nici nu eram cununaţi legitim. Când am aflat vestea am fost foarte bucuroşi  că trăieşte. Soţiei nu-i venea să creadă după ce a aflat. Apoi, am aşteptat-o pe fata cea mică să vină de la şcoală, ca să-i dăm şi ei vestea. Când am vorbit cu Iuliana ne-au dat la toţi lacrimile de atâta emoţie”, povesteşte, pentru Adevărul,  Iulian Borcan, tatăl Iulianei (foto jos).

În 2018, Iuliana va veni în România să-şi întâlnească familia biologică. Ţine legătura cu părinţii şi, mai ales, cu sora cea mică, de la care încearcă să înveţe  limba română.

Familia adoptivă a Iulianei

Ce este „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitaţi ai României”

Peste 400 de copii adoptaţi de familii din străinătate şi-au găsit părinţii biologici  prin intermediul „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitaţi ai României”. Este o pagină de Facebook creată de Ileana Cunniffe Băiescu, o româncă stabilită în Irlanda, ea însăşi o persoană care şi-a căutat în mediul virual şi a reuşit să-şi găsească fratele biologic. Comunitatea online  numără 14 mii de membri, care nu sunt doar copii ce îşi caută părinţii, sau părinţi aflaţi în căutarea coiilor, ci şi oameni de bine, gata să ofere o informaţie sau să dea o mână de ajutor.