Piteşti: A împlinit un secol de viaţă

Filofteia Cârstea a împlinit 100 de ani pe 2 martie

Filofteia Cârstea se roagă în genunchi, urmărind slujba la televizor. Este cea mai vârstică dintre argeşeni. Ea a împlinit, pe 2 martie, venerabilă vârstă de un secol. Necazurile prin care a trecut au obosit-o, dar credinţa în Dumnezeu a rămas.

A crescut o fiică, patru nepoţi şi are opt strănepoţi, toţi cuminţi şi muncitori. Practic, pentru ei a trăit, pentru a-i face mari şi a-i vedea la casele lor.

„Doamne, ce de ani!”
Acestea sunt cuvintele femeii care a împlinit un secol şi încă se ţine bine. Se minunează şi ea când se gândeşte cât a trăit şi mai ales prin câte a trecut. Din când în când îşi mai aminteşte câţi oameni apropiaţi a pierdut şi câtă durere a îndurat, atât de multă încât te mirii cum a încăput într-un trup mic şi aparent firav al unei femei de 100 de ani. „Am rămas orfană de la nouă ani şi când eram gravidă cu fata mea, cu Maria, mi-a murit şi soţul. Doamne, cât am tras în viaţă!”, spune Filofteia, foarte lucidă în ciuda vârstei sale înaintate. Şi unul dintre nepoţi i-a murit în urmă cu doi ani şi, de atunci, femeia s-a mutat la una dintre surorile acestuia. Acum, fiica ei, Maria, în vârstă de 76 de ani, este şi ea bolnavă. De patru ani este paralizată şi mama ei îşi priveşte fiica suferind mai mult decât ea. De ele două se îngrijeşte nepoata Filofteiei, împreună cu celelalte două nepoate ale femeii, care mai vin din când în când şi au grijă de ea.

La 100 de ani, se trezeşte la ora şapte
Filofteia Cârstea este încă plină de viaţă. Ar munci şi acum, dar nu mai vede atât de bine şi îi pare rău că nu mai poate alerga toată ziua. „Mă sprijin într-un băţ, că am un şold scrântit demult şi mă doare câteodată. Sunt bătrână, dar mâinele tot ar face mereu câte ceva.”, spune femeia. „Acum în toamnă, ea a curăţat tot porumbul, i l-am pus în faţă şi ea l-a făcut pe tot. Să o ţină Dumnezeu pe picoare câte zile o avea”, spune nepoata Filofteiei. Cât despre secretul longevităţii femeii, se pare că alimentaţuia a ajutat-o şi a rămas atât de mult în viaţă pentru urmaşii ei. A mâncat întotdeauna fructe, nu a fost niciodată pretenţioasă la mâncare şi a muncit enorm. Nu a fost niciodată bolnavă şi nici măcar o pastilă de răceală nu a luat toată viaţa. Se trezeşte la şapte în fiecare zi şi nu refuză o cafea când îi face nepoata. „Îl întreb şi pe părinte cât mă mai ţine Dumnezeu că eu am obosit. Dar el spune că mă lasă pentru copii şi eu trebuie să ascult de voia Lui”, spune femeia. A pierdut tare multe nopţi în viaţa ei să-şi crească urmaşii, dar nu se plânge. Doar ei sunt raţiunea  de a mai exista. „Eu aş vrea să mor, că acum am făcut şi copii ăştia mari şi la casele lor. Doamne, câte nopţi nu am dormit pentru ei””, spune femeia.

Se roagă la televizor
Filofteia a trăit întotdeauna cu gândul al Dumnezeu, cât a putut a mers la biserică la fiecare sărbătoare, dar de câţiva ani nu se mai poate duce. Faptul că trupul a îmbătrânit nu îi opreşte sufletul să aibă aceiaşi credinţă în Dumnezeu. În fiecare dumincă, femeia se scoală de dimineaţă, se spală şi urmăreşte slujba religioasă transmisă la televizor. „Duminică de duminică se roagă, în genunchi. Îi dau drumul a televizor pe slujba transmisă în direct şi ea ascultă şi se roagă. Nu se mişcă până când nu se tremină”, povesteşte nepoata ei.

Mintea şi munca te trec cu bine prin viaţă
Copilul şi nepoţii i-a crescut mereu în spiritul muncii şi mereu i-a sfătuit să înveţe şi să fie cinstiţi. Numai cu muncă şi cu o minte bună treci cu capul sus prin viaţă. Ea ştie bine asta la câte a îndurat în cei 100 de ani de viaţă. „Copiii, pe toţi i-am învăţat să muncească şi să înveţe şi aşa au făcut. Au mereu grijă de mine şi niciunul nu mi-a spus vreodată nici dă-te mai încolo. I-am crescut bine!”, spune Filofteia Cârstea mulţumită de urmaşii ei.