Motivul pentru care eşti respins la angajare, deşi eşti la fel de pregătit ca cel admis. Specialiştii explică micile detalii care fac diferenţa între candidaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Arhiva Adevărul
FOTO: Arhiva Adevărul

În momentul în care o persoană doreşte să aplice pentru un job, primul dintre lucrurile la care se gândeşte este CV-ul şi ia, mai mult sau mai puţin, în calcul atitudinea pe care angajatorul se aşteaptă să o vadă de la viitorul angajat. Interviul de angajare este etapa decisivă a procesului de angajare, iar atitudinea candidatului poate fi argumentul cel mai convingător pentru obţinerea jobului.

E adevărat că CV-ul este prima carte de vizită la un interviu, dar asta nu înseamnă că dacă nu ai o experienţă impresionantă sau nu cumulezi întreaga listă de abilităţi necesare pentru job, nu ai şansa să-l obţii. Atitudinea potrivită te-ar putea plasa pe o poziţie mai bună în evaluarea comparativă cu un alt candidat aparent mai potrivit locului de muncă. Angajatorul e interesat să vadă la viitorul angajat nu doar cerinţele de bază ale postului, ci şi alte aspecte, iar capacitatea de integrare este unul dintre criteriile avute în vedere.

   

“În organizaţii se naşte un mediu în care fiecare depinde, într-un fel sau altul, de celălalt, existând o influenţă reciprocă în funcţie de specificul activităţii dar şi de personalităţile diferite care lucrează împreună. De aceea, este necesar ca viitorul angajat să se poată integra în mediul organizaţional”, explică, pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut – Psihoterapie integrativă şi Psihologia resurselor umane.

Cum ştii, ca viitor angajat, dacă vei fi integrat atunci când informaţiile deţinute sunt legate de anunţul de angajare, obiectul activităţii organizaţiei şi eventual câteva date legate de atribuţiile unor persoane deja angajate în domeniul respectiv?

"La această întrebare pot fi primite mai multe variante de răspuns. Răspunsurile vin din on-line, mass-media, din discuţiile cu cei care deja sunt angajaţi şi chiar din discuţiile cu angajatorii înşişi. Pot fi răspunsuri legate de aşteptări precum: punctualitate, experienţă profesională, dorinţa de a învăţa sau dorinţa de perfecţionare, lucrul în echipă, seriozitate, cunoştinţe teoretice şi practice, umor şi lista poate continua. Oricare dintre răspunsurile primite este corect şi totuşi, unii candidaţi sunt admişi şi alţii sunt respinşi. Diferenţa se face pe baza atitudinii pe care candidaţii o transmit şi care se poate integra sau nu în mediul de lucru. De aceea, este important, chiar foarte important, ca viitorul angajat să se întoarcă, mai întâi de toate, spre el şi să ajungă să îşi conştientizeze chiar şi acele aspecte care ţin de propria lui persoană şi care îl recomandă într-o măsură mică sau chiar deloc pentru un job. Chiar şi aceste aspecte personale se pot dovedi a fi resurse importante de folosit cu succes la locul de muncă.”, mai spune psihoterapeutul Erna Constantin.

Ce vrea angajatorul de la viitorul angajat

Angajatorul este interesat şi de angajamentul pe care ţi-l asumi, de onestitatea pe care o degaji, dar şi de loialitatea de care eşti în stare.

“Viaţa înseamnă momente de fericire şi înseamnă şi trăiri mai puţin plăcute dar care pot fi utile în învăţarea lecţiilor necesare şi care pot inspira în definirea pasiunilor. Respingerea din partea angajatorului este, de asemenea, o lecţie. Nu întâmplător am folosit cuvântul viaţă. La locul de muncă ne petrecem 8 ore pe zi, timp de aproximativ 253 de zile lucrătore pe an, dacă luăm în considerare zilele libere şi zilele de concediu. În tot acest timp sunt folosite resurse personale”, explică Erna Constantin.

Şi nu în ultimul rând, contează pasiunea pe care angajatorul o vede în tine 

Pentru bunul mers al activităţii sale, angajatorul ştie că trebuie să aibă angajati motivaţi şi pasionaţi de munca pe care o prestează. De aceea, pasiunea este, în multe cazuri, unul dintre criteriile importante ale evaluării. 

"Pasiunea cu care ne raportăm în funcţie de ceea ce putem şi în funcţie de respectul faţă de propria persoană îl poate inspira pe angajator. Pentru că şi angajatorul are punctele lui de referinţă, valori şi credinţe după care se ghidează. Pasiunea se simte, se recunoaşte şi se emană, ca apoi să fie definită ca fiind acel potenţial pe care angajatorul îl vede în viitorul angajat.”, explică psihoterapeutul.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite