FOTO VIDEO Cele mai sălbatice şi spectaculoase trasee turistice din România la cota 2.535 metri, în Munţii Făgăraş
0
În această seară, vă propunem un nou reportaj de poveste din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România” care începe aşa: dacă aveţi nevoie de o idee pentru un traseu turistic reuşit la munte vă propun un itinerar prin Munţii Făgăraş, zona Transfăgărăşan. Plecarea se dă de la Mânăstirea Curtea de Argeş.
Situată la capătul principalului bulevard din Curtea de Argeş, Mănăstirea Curtea de Argeş este cel mai important loc de pelerinaj si rugăciune din judeţul Argeş, având hramul “Adormirea Maicii Domnului“. Ctitorită în vremea domnitorului Neagoe Basarab, între 1512 – 1517, mănăstirea este parte a celebrei legende românesti: “Legenda Meşterului Manole“.
Cunoscută şi drept Biserica Episcopală, deoarece a fost scaun episcopal între anii 1739 şi 1748, lăcaşul de cult are o lungime de 18 metri, o lăţime de 10 metri şi înălţimea de 25 de metri. De-a lungul timpului a fost supusă mai multor lucrări de restaurare.În interior atrage atenţia atât pictura murală în ulei cât mai ales grupul celor 12 coloane reprezentînd pe cei 12 Apostoli. Tot în interiorul mănăstirii se află moaştele Sfintei Filofteea, părţi din moaştele Sfinţilor Serghie, Vach si a Muceniţei Tatiana şi Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc rămăşiţele pământeşti ale Regilor Ferdinand şi Carol I, precum şi ale reginelor Elisabeta şi Maria.
În apropierea Mănăstirii Curtea de Argeş se află Fântâna Meşterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare.
Balada ”Monastirea Argeşului” spune că meşterul Manole şi-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri pe Ana, soţia sa, deoarece, în mod inexplicabil, tot cea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea.
Tot legenda dă o explicaţie şi pentru fântâna meşterului Manole: când domnitorul a văzut această măreaţă construcţie i-a întrebat pe cei zece meşteri dacă pot construi o mănăstire şi mai frumoasă decât aceasta. Aceştia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcţie a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcaţi meşterii să fie dărâmate şi astfel cei „zece meşteri mari, calfe şi zidari” au rămas blocaţi pe acoperiş. Ei şi-au făcut aripi din şindrile şi s-au aruncat de pe acoperişul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămaţi, dar toţi au murit. În locul unde s-a prăbuşit meşterul Manole a apărut un izvor - fântâna meşterului Manole.
Pentru cazare, Curtea de Argeş dispune de trei hoteluri şi zece pensiuni cu preţuri la camera cuprinse între 70 de lei şi 190 lei.O listă mai detaliată puteţi consulta aici.
De aici plecăm mai departe spre zona de nord a judetului Arges. Se deschid trei opţiuni turistice, pe Cheile Topologului, traseul Arefu - Vârfu Negoiu sau Transfăgărăşan
Traseul turistic Cheile Topologului
Acest traseu turistic este unul foarte plăcut şi liniştit. Plecând din Curtea de Argeş, se merge spre nordul municipiului, de unde se virează spre Valea Danului, de aici se continuă drumul spre Şuici şi Sălătrucu.
În Valea Danului putem vedea un frumos monument istoric ridicat în anul 1811 pe locul unei alte biserici de lemn din secolul XVIII. În interior: o comoară. Aici se păstrează catapeteasma din lemn sculptat în stil brâncovenesc a Mânăstirii Curtea de Arges. Tot aici se pot admira şi uşile împărăteşti din 1862, precum şi pictura în tempera pe lemn din secolul XVIII.
Schitul Văleni, construi în juru anului 1692
La 4 km nord de Şuici se află satul Văleni,aici gasim Schitul Văleni, situat la trei km de agitaţia satului, într-un frumos cadru natural. Sfântul aşezământ a fost construit în jurul anului 1692. În apropierea mânăstirii, pe partea stângă, se află casa în care a locuit poetul George Topârceanu împreună cu mama sa, care a creat aici un cerc de ţesătorie, vestit în toată valea Topologului.
Din Sălătrucu, localitate asezată între Munţii Frunţii şi Dealul Clocotici şi menţionată documentar în anul 1519, în vremea lui Neagoe Basarab, se ajunge la Cheile Topologului. Ele incep acolo unde se naşte Topologul prin contopirea izvoarelor Scara şi Negoiu. Din această sălbăticie a văii putem evada spre dreapta, pe un drum principal, la ”Moara Dracului”, unde apa spumoasă a râului a modelat stâncile, dându-le forme fantastice;
Drumul continuă printre izvorasele ce ţâşnesc din coasta muntelui şi pădurea deasă de molid şi ajunge la StânaMare şi Podeanu, în inima Făgăraşului.
.
Traseul turistic Arefu - Vf Negoiu porneşte din localitatea Arefu, după ieşirea din sat continuă spre stânga pe potecă, urcă pe Măgureaua cu culmea ei pietroasă, coboară în Poiana de sub Măgureaua, şi se ajunge pe un drum forestier, pe lângă o troiţă ridicată în memoria eroilor din primul război mondial, şi se urca pe jos pe vârful Muntişoru (1534m), traseu marcat cu banda albastră.
De aici porţiunea cu urcuşuri şi coborâşuri se continuă. Ajunşi în Poiana Clăbucetului ne întâlnim cu traseul marcat cu triunghi roşu spre cabana Cumpăna. Pe o porţiune de drum marcat cu banda albastră şi triunghiul roşu se suprapun, ele ocolind Vârful Clăbucet (1717m). Se ajunge pe un drum pastoral, care ne scoate în golul alpin, în faţa vârfului Marginea.
Urcăm pe vârful Marginea (1797m), şi Muntele Comarnicii (1865m), ajungem la Lacul Cerbului situate la 1840 de metri, urcăm înapoi pe creastă, şi coborâm în Şaua Podeanului. De aici pleacă spre Piscul Negru, traseul marcat cu banda galbenă. Se urmareşte banda albastră, ce ne duce pe muntele Călţun (2522m) şi apoi în vârful Negoiu (2535m).
Pentru cazare în zonă este de preferat a se rezerva din timp una dintre puţinele camere ale pensiunilor din zonă. Aici agroturismul nu este dezvoltat, însă, din punct de vedere al zonelor unde putem instala corturi, natura ne oferă o multitudine de poieniţe. La finele traseului găsim Cabana Negoiu cu aproape 200 de locuri de cazare.
Daca ar fi să facem o scurta prezentare a Transfăgărăşanului, ne-am rezuma la drumul care traversează munţii Făgăraş şi uneşte două mari regiuni: Muntenia de Ardeal.
Transfăgărăşanul este unul dintre cele mai cunoscute drumuri din România, şi chiar şi din Europa, datorită inălţimii la care a fost construit, a peisajelor superbe şi a numeroaselor serpentine. Drumul este spectaculos pentru că străbate munţii Făgăraş, cei mai înalţi munţi de la noi din ţară, astfel Transfăgărăşanul atinge o altitudine de 2042 de metri, fiind al doilea drum din România ca altitudine, după Transalpina. Cunoscut şi ca DN7C, Transfăgărăşanul se întinde pe două benzi de circulaţie şi are o lungime de 92 de kilometri. Datorită numeroaselor serpentine, viteza medie este de maxim 40 km la ora. De asemenea, datorită altitudinii, a căderilor masive de zăpadă şi a riscului de avalanşă, Transfăgărşanul este deschis doar in perioada iulie - octombrie. Intre 1 noiembrie şi 30 iulie sectorul cuprins între kilometrul 104 şi kilometrul 130 este închis circulaţiei.
Pe traseu se pot vedea o multitudine de cascade, unele amenajate, altele neamenajate. Dacă aveţi ghinionul ca vremea să nu ţină cu voi, nu vă va nemulţumiţi. Veţi vedea zeci de cascade, neamenajate formate de căderile de ape de pe versanţi.
Printre obiectivele de atracţie turistică putem enumera aici Cetatea Poienari, Valea lui Stan, Lacul şi Barajul Vidraru.
Cetatea Poienari, este recunoscută ca fiind una dintre reşedinţele lui Vlad Ţepeş, o mare fortăreaţa construită în calea invadatorilor otomani.
Este considerată şi ”vechi cuib de vulturi al vitejilor de demult”. Fortăreaţa făcea parte iniţial dintr-un lanţ de fortificaţii ce apără hotarul nordic al Ţării Româneşti, fiind transformată ulterior de către domnitorii Vlad Ţepes, Vlad Călugărul, Mihnea cel Rău şi Vlăduţ Vodă în loc de pedeapsă. În secolul XIII, pe Muntele Cetăţuia exista doar un turn din piatră brută, similar celor din Transilvania, pentru ca în veacul al XIV-lea, o dată cu organizarea statului feudal Ţara Românească, fortificaţia să îmbrace vârful de stâncă cu ziduri groase din piatră spartă căptuşită în părţile superioare cu cărămidă. Construcţia, adaptată perfect mediului stâncos, nu putea găzdui o garnizoană mai mare de 30-40 de oameni.
Există legende care spun că voievodul Vlad Ţepes ar fi părăsit singur la ceas de noapte fortificaţia, urmărit fiind de boierii aliaţi cu duşmanii, şi ar fi ajuns nevătămat în Transilvania cu ajutorul localnicilor.
Soţia sa, rămasă în cetate doar cu câţiva străjeri s-ar fi sinucis pentru a nu cădea pe mâna urmăritorilor soţului său.
Fiind situate pe un vârf de munte, de la ruinele cetăţii se observă o imagine panoramica cu Barajul Vidraru şi Munţii Făgăraş. Pentru a vizita această cetate este necesară parcurgerea unui drum cu peste 1000 de trepte.
Pentru cei ce doresc un traseu mai "sălbatic" şi mai puţin frecventat, Valea lui Stan este o destinaţie perfect.
Situat până în Barajul Vidraru, în prima curba a Transfăgărăşanului, traseul este unul mai anevoios şi nu este destinat începătorilor, el fiind şi nemarcat. După câteva ore de mers, urcat scări, ţinut de cabluri şi admirat cascade şi pereţi verticali, la capătul traseului prin vale, ajungi la o pădure de fag.
Întoarcerea se face prin pădure şi pe drumuri forestiere până în buza lacului Vidraru, undeva mai sus de baraj – mai precis în drumul care duce spre hotelul şi campingul de la Cumpăna.
Barajul Vidraru a fost construit între anii 1961 şi 1966, iar pentru realizarea lui s-au facut mari sacrificii. La finalizarea construirii barajului, acesta se clasa pe locul 5 în Europa şi pe locul 9 în lume.
Turiştii pot ajunge de la baraj prin partea dreaptă a lacului Vidraru, pe un drum ce urcă până la Bâlea. Prin partea stângă a barajului se poate ajunge la depresiunea Cumpăna. La Barajul Vidraru şi lacul de acumulare format de acesta se poate face un scurt popas pentru a imortaliza sălbaticele chei ale Argeşului şi imensul arc care uneşte culmile Munţilor Frunţii si Ghiţu la altitudinea de 165 m.
Peste arc se înalţă un turn prismatic a cărui escaladare oferă o minunată privelişte până spre creastă Făgăraşului, unde Vârful Negoiu străluceşte triumfător acoperit mai tot timpul anului de zăpadă.
Statuia lui Prometeu pe muntele Pleşa
Pe muntele Pleşa se află faimoasa statuie a lui Prometeu cu fulgerul în mână, opera sculptorului Constantin Popovici, un simbol al electricităţii. La doar câteva sute de metri de baraj turiştii pot merge la debarcaderul unde se practică curse de agrement cu vaporaşul.
Lacul Vidraru este un lac de acumulare, având 465 de milioane metri cubi de apă, cu o lungime de 10,3 km şi o laţime de 2,2 km, cumulând astfel o suprafaţă totală de 870 de hectare şi adâncime maximă de 155 metri. În subteran se află amplasată centrala electrică, în masivul Cetăţuia, la o adâncime de 104 metri şi care poate asigura o producţie de energie anuală de 400 GWh. Un tur al lacului de acumulare totalizează 52 km, dar oferă o multitudine de privelişti încântătoare şi locuri de popas.
La km 33 se desprinde spre dreapta un drum forestier care duce la Curmătura Ursului, traseu cunoscut sub denumirea Moliviş.
Aici în curând se va dezvolta o pârtie de schii. Drumul nu este mai lat decât o maşină şi dacă în prima partea a traseului se urcă uşor în cea de-a doua parte se coboara abrupt cu multe serpentine.
Se ajunge apoi la podul Vâlsanului, drumul fiind asfaltat parţial pe partea poienilor din Vâlsan. De aici, urmând firul văii, în amonte, pe chei, se ajunge la barajul şi lacul de acumulare de pe Vâlsan, iar în aval, la staţiunea balneoclimaterică Brădetu
Cazarea în această zonă a Transfăgărăşanului se poate face în cele 10 hoteluri şi pensiuni din zonă. Prima zonă de cazare este situate în imediata apropiere a barajului Vidraru. Alte zone sunt la Valea cu Peşti, Cumpăna urmată apoi de zona Piscul Negru şi în final Cabana Capra. Cu cortul ne putem caza fără probleme la Cumpăna acolo unde campingul este îngrădit. În zonă este cunoscut faptul că apar urşii gunoieri care pot ajunge foarte aproape de zonele de campare. O listă mai detaliată puteţi consulta aici.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă unul dintre cele mai frumoase drumuri din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc renumit al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă
VIDEO FOTO Cheile Buţii din Retezat, raiul cascadelor. Locul în care liniştea pune stăpânire pe tine
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
