FOTO VIDEO Decalog de turist la Sinaia, staţiunea regală: legende cu Moise, controversele tezaurului dacic şi poveşti de amor cu regi şi domnişoare de onoare
0
Legende cu Moise şi cele 10 porunci, un controversat tezaur dacic, poveşti de dragoste cu regi şi domnişoare de onoare, peisaje care îţi taie respiraţia şi aerul care te încarcă cu energii misterioase. Cea mai frumoasă campanie „Adevărul“ - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ – continuă cu un inedit reportaj despre Sinaia, staţiunea regală a României. Te vei îndrăgosti (pentru a câta oară?) de frumosul orăşel de munte
Schi, Peleş, telecabină, urşi amatori de fotografii, blocajul din trafic de pe DN 1. Sunt cele frecvente stereotipuri asociate de turişti cu Sinaia, dar care, în mod paradoxal, în loc să-i ducă în alte părţi ale ţării sau ale lumii, devin motive pentru a umple, aproape până la refuz, staţiunea în fiecare weekend, de primăvara până iarna.
Dar, dacă în banalitatea acestor lucruri, prima iubire pentru Sinaia a pălit, aţi putea încerca să o redescoperiţi altfel, prin spiritualitatea puternică a zonei, conectarea la energiile misterioase despre care se spune că sălăşluiesc în Bucegi şi descoperirea unor legende, poveşti de dragoste şi enigme, care nu pot fi trăite altundeva decât la Sinaia.
Legătura dintre Moise şi Sinaia
În mod curios pentru destinul modern al „Perlei Carpaţilor“ sau „Mica Elveţie“, devenită staţiune turistică şi balneo-climaterică, începuturile se leagă de spiritualitate, în forma cea mai pură. Pe vremea când Sinaia era o vastă pădure virgină de la poalele Bucegilor, doar sihaştrii se încumetau să locuiască şi să mediteze la păcatele omenirii în peşteri şi grote, la adăpostul pădurilor şi foarte departe de tentaţiile lumeşti.
În această zonă de pe Valea Prahovei i-a găsit, pe la 1690, Spătarul Mihail Cantacuzino, boier din vechea familie a Cantacuzinilor, întors recent în ţară, de la un pelerinaj în locurile sfinte, Ierusalim, Nazaret şi Muntele Sinai. Şi iată cum Moise, profetul care a a făcut cunoscute cele 10 porunci, date de Dumnezeu omului, de pe Muntele Sinai, se leagă, peste milenii, de Sinaia, numele romanizat dat unei mănăstiri pentru care spătarul a tot căutat un loc fermecat pe plaiurile româneşti. L-a găsit aici şi a ridicat Fecioarei Maria o biserică frumoasă care a devenit adăpost pentru pustnicii din zonă, mai întâi 12 la număr, după exemplul apostolilor lui Iisus. Treptat, numele mănăstirii-fortăreaţă, punct de reper între cele două mari oraşe ale epocii, Bucureşti şi Braşov, s-a extins la întreaga localitate.
Mănăstirea, în curtea căreia a fost adăugată o biserică nouă, ridicată la 1846, dar şi primul muzeu de artă religioasă din România, datând de la 1865, există şi acum, poate fi vizitată în regim liber, iar în timpul sărbătorilor adună câteva mii de credincioşi. Iar dacă vă uitaţi cu atenţie, pe portalul intrării în pronaos este sculptat în piatră Moise care ţine în mâini tablele legii cu cele zece porunci.
Decalogul turistului
Admiţând că majoritatea poruncilor din Biblie sunt respectate şi în vacanţă, decalogul modern al turistului din Sinaia ar trebui să conţină câteva porunci esenţiale pentru o vacanţă reuşită: (prea)vizitarea locurilor fascinante din staţiune, respectul pentru natură şi faună, evitarea urşilor, să vă împotriviţi tentaţiei de a le da de mâncare, aruncarea gunoaielor doar în locuri special amenajate, protejarea naturii prin neaprinderea focului şi respectarea marcajelor de traseu. În rest, aveţi nevoie doar de curiozitate, multă bună-dispoziţie şi un aparat foto pentru a surprinde cele mai frumoase instantanee.
Regele Carol I, „coup de foudre“ pentru Sinaia
Ca oriunde în România, şi locuitorii din Sinaia iubesc legendele şi poveştile, mai ales că împletirea destinului staţiunii se leagă şi de cea mai iubită şi prosperă perioadă din istorie, Regalitatea, şi de farmecul poveştilor cu prinţi, regi şi regine. Cu mâna pe inimă, localnicii spun că, în 1866, principele Carol I înnoptează la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului care îngloba mare parte din cătunele de pe Valea Prahovei. Ca şi Spătarul Cantacuzino, ca şi turiştii de mai târziu, Carol I are un „coup de foudre“ pentru peisajul sălbatic din zona Sinăii şi se hotărăşte să construiască aici o casă de vacanţă pentru familie.
Deja, în 1880, Sinaia devine o comună independentă, unde regele Carol I îşi stabileşte reşedinţa de vară şi începe construcţia Castelului Peleş (a fost ridicat între 1873 şi 1914), „centrul“ monden al acelor vremuri şi cea mai importantă atracţie, peste vremuri, a staţiunii.
Legenda tăbliţelor de aur de la Peleş
Dar legendele nu aveau cum să ocolească tocmai construcţia opulentului castel, emblema staţiunii Sinaia. O poveste controversată, despre care bătrânii din Sinaia vă pot depăna ore întregi de intrigi misterioase, vorbeşte despre plăcile de aur, din care regele Carol I ar fi finanţat construcţia castelului. În 1875, la deschiderea lucrărilor de construcţie de la Peleş, în timpul săpăturilor pentru instalaţia de apă care urma să deservească Mănăstirea Sinaia, lucrătorii ar fi găsit peste 100 de plăci din aur inscripţionate într-o limbă necunoscută, dar şi mai multe obiecte şi monede de tip Maia şi Sarmis, confecţionate din acelaşi metal. O altă variantă este că respectivele tăbliţe făceau parte dintr-un tezaur dacic.
Realizând valoarea istorică a materialelor, Carol I ar fi dispus realizarea unor copii ale plăcuţelor făcute din plumb, cele originale fiind vândute. Operaţiunea s-a desfăşurat în mare secret, iar adepţii teoriei dau ca sigur faptul că din banii obţinuţi, regele a finalizat construcţia castelului Peleş. Două dintre replicile din plumb se găsesc la muzeul Mănăstirii Sinaia, câteva zeci, în depozitul Institutului de arheologie „Vasile Pârvan”, dar este posibil ca o parte din plăcuţele originale să se găsească încă la Banca Naţională a României sau să fi făcut parte din tezaurul plecat la Moscova.
Sursele istorice vorbesc despre faptul că Peleşul, la fel ca şi Pelişorul şi Foişorul, au fost construite din bani personali ai regelui, care şi-a vândut o moşie din Germania pentru a putea plăti costurile terenului şi a ridicării edificiului.
Poveşti de dragoste la Peleş
Dincolo de poveştile privind construcţia Peleşului, pe care le puteţi afla de la muzeografi, şi frumoasele colecţii adăpostite în interior, care vă vor fascina, castelul a însemnat şi începutul unei vieţi mondene şi foarte agitată pentru micuţul orăşel din inima munţilor. De la începutul primăverii până în luna noiembrie, Peleşul, unde comportamentul era mai relaxat faţă de Capitală chiar şi pentru sobrul rege Carol I, găzduia serate muzicale şi literare, dar şi baluri în care se etalau toalete somptuoase.
Nu aveau cum să lipsească, astfel, nici poveştile de dragoste, unele scandaloase pentru acea vreme. Când ajungeţi prin încăperile castelului sau vă plimbaţi pe somptuoasele terase, le puteţi surprinde încă farmecul, dar şi tristeţea, pentru că nu toate s-au încheiat fericit.
Pedeapsă: căsătoria
Corespondenţa regelui arată că, în 1882, doi tineri dintr-o delegaţie belgiană aflată la castel au fost surprinşi pe când ieşeau pe fereastră din camera domnişoarelor de onoare ale Reginei Elisabeta, scandal încheiat cu o căsătorie între doi dintre protagonişti pentru „spălarea onoarei“.
Tot la Peleş, viitorul rege Ferdinand se îndrăgosteşte de Elena Văcărescu, una dintre tinerele frumoase, din neam de boier şi scriitoare, din suita Reginei Elisabeta. Din păcate, povestea de dragoste s-a sfârşit prost, posibila mezalianţă dintre cei doi nefiind acceptată de liderii politici de la Bucureşti, care vroiau o prinţesă străină pentru Ferdinand. Dar, pentru ţară, a fost momentul intrării în scenă a prinţesei Maria, suverana Unirii şi cea mai iubită regină a românilor.
Amprenta unică şi amintirea pregnantă a Reginei Maria pot fi observate cu uşurinţă la Sinaia în decorurile de la Castelul Pelişor, darul făcut de Carol I principilor moştenitori: interioare luminoase, primitoare, decorate după gustul său, cu elemente de stil bizantin, motive celtice, româneşti şi o distribuire a spaţiilor subordonată arhitecturii moderne.
Anul acesta se împlinesc 110 ani de la inaugurarea Pelişorului, reşedinţă princiară şi regală, şi 20 de ani de când şi-a deschis porţile pentru publicul larg, devenind muzeu, singurul în stilul Art Nouveau din România.
Peleşul, în „Huffington Post“ şi „Le Figaro“
Iar dacă nu aţi (re)vizitat până acum Peleşul, o definiţie în sine a regalităţii româneşti, iată ce scriu străinii despre el.
Publicaţia „Le Figaro“ apreciază că Peleşul este un loc „spectaculos”, într-un material dedicat vechilor reşedinţe regale care sunt deschise publicului şi care reunesc domenii din Marea Britanie, Portugalia şi Ungaria. „Interiorul nu dezamăgeşte. Realizat în lemn negru, plin de fantezie, este o minune de complexitate a stilului deco, cu marca stilului german de final de secol XIX. Scările cu decoraţiuni sculptate şi piesele de mobilier te lasă fără cuvinte, Priveliştea din jur este superbă, cu păduri de brad, preerie, numai bune pentru plimbări bucolice”, scrie publicaţia.
La rândul ei, jurnalista Lizzie Davey, în postarea sa de blog de pe ediţia britanică a site-ului Huffington Post scrie că „La Castelul Peleş din Sinaia, un grup mare de copii şi familii de români, precum şi un număr semnificativ de turişti germani se bucurau împreună de privelişte şi de arhitectura atractivă. Pariul meu este că e doar o chestiune de timp până când România va începe să figureze în lista destinaţiilor turistice principale. Tot ce sper este să nu îşi piardă candoarea şi frumuseţea naturală în acest proces“, scrie ziarista.
Pe timpul verii, Peleşul este închis lunea, marţea poate fi vizitat între 11.00 şi 17.00, iar de miercuri până duminică între 9.00 şi 17.00.
La Pelişor, luni, marţi şi miercuri este închis, iar vizitarea este permisă joi între 12.00 – 19.00, iar vineri - duminică între 11.00 şi 19.00.
Un tur al castelului, de 45 de minute, în care puteţi vedea expoziţiile de bază, costă 20 de lei pentru adulţi, 10 lei pentru pensionari şi 5 lei pentru elevi, studenţi şi posesori ai cardului Euro < 26. Tarifele se măresc în cadrul unui tur opţional care include parterul şi etajul I, caz în care un adult plăteşte 50 de lei, sau al turului cu parter, etaj I şi etaj II pentru care un turist adult plăteşte 70 de lei.
Stâna Regală
Şi dacă tot sunteţi pe urmele regalităţii, aşa cum îi stă bine turistului de la Sinaia, neapărat trebuie să faceţi o vizită şi la „Stâna Regală“, pentru a admira frumoasa privelişte a peisajului de la 1270 de metri – Masivul Bucegi, Jepii Mici şi Crucea Caraiman. O mică poieniţă de aici atrage zilnic sute de vizitatori, aşa cum, pe vremuri, era o destinaţie pentru membrii Casei Regale pentru plimbări şi meditaţie.
Cu maşina, pe drumul spre Cota 1400, după Restaurant Furnica, la circa 1 km se face la dreapta un drum pavat cu piatră. Intrând pe acest drum, la circa 3,5 km daţi direct de Stâna Regală. Dacă sunteţi pe jos, există un traseu de aproximativ o oră, foarte uşor, marcat cu bandă albastră.
La Stâna Regală există şi un complex, cu restaurant, terasă şi hotel, unde vă puteţi caza sau mânca specialităţi româneşti şi vânătoreşti, inclusiv labă de urs sau friptură de mistreţ.
La 10 minute de Stâna Regală există şi Stânca Franz Iosef, botezată astfel în cinstea vizitei împăratului Austro-Ungariei, din 1897. Este şi un punct de belvedere, de unde poate fi admirată panorama Văii Prahovei.
Drumeţii prin locuri încărcate de energii misterioase
Dacă nu sunteţi doar un turist de staţiune, deşi Sinaia se încadrează şi în acest tip de destinaţie (puteţi închiria biciclete pentru plimbări uşoare prin oraş - 10 lei ora pentru copii şi 25 de lei pentru adulţi), obligatoriu trebuie să mergeţi pe cărările de munte.
Despre munţii Bucegi se spune că este un loc încărcat de energii misterioase, unde te conectezi cu strămoşii şi îţi încarci bateriile ca nicăieri altundeva, o „gură de rai“ între Cer şi Pământ, unde oboseala şi stresul pier ca prin farmec.
Vă trebuie pantaloni şi o jachetă, o pelerină impermeabilă, pentru că ploile de munte sunt capricioase, o şapcă să vă ferească de razele soarelui şi o mică provizie de apă şi dulciuri pentru refacerea glicemiei. Lăsaţi acasă pantofii cu toc, sandalele şi adidaşii şi înarmaţi-vă cu bocanci rezistenţi, care să vă menţină glezna stabilă. De aici, doar rezistenţa la efort face diferenţa între alegerea unui traseu – unul mai uşor sau unul mai dificil.
Trasee din Sinaia
1. SINAIA - COTA 1400 - FOSTA CABANĂ VF. CU DOR - CABANA VALEA DORULUI - ŞAUA LĂPTICI -CABANA PADINA
Marcaj: bandă roşie
Durata: 5 1/2 - 6 ore; timp intermediar Sinaia - Cabana Valea Dorului 3 1/2-4ore
Caracteristici: deschis tot timpul anului
2. FOSTA CABANĂ VF. CU DOR - COTA 2000 - CABANA PIATRA ARSĂ - CABANA BABELE - CABANA VF. OMU
Marcaj: bandă galbenă
Durata: 5-6 ore; timp intermediar Fosta Cabana Vf. cu Dor - Cabana Babele 2 1/2 - 3 ore
Caracteristici: traseul este dificil iarna, între Şaua Sugarilor şi Cabana Vf. Omu
3. FOSTA CABANĂ VF. CU DOR - ŞAUA CĂLUGĂRULUI
Marcaj: bandă roşie
Durata: 1/2 - 3/4 ore
Caracteristici: interzis iarna
4. FOSTA CABANĂ VF. CU DOR - CABANA VALEA DORULUI - BLANA - CABANA ZĂNOAGA
Marcaj: cruce galbenă
Durata: 2 - 2 1/2 ore
Caracteristici: deschis tot timpul anului
5. SINAIA - POIANA STÂNEI - PICIORUL PIETREI ARSE - CABANA PIATRA ARSĂ - HOTEL PEŞTERA
Marcaj: banda albastră
Durata: 6-7 ore; timp intermediar Sinaia - Cabana Piatra Arsă 4 - 4 1/2 ore
Caracteristici: traseul este interzis iarna pe Piciorul Pietrei Arse
De la Piatra Arsă se poate merge (doar pe jos deoarece zona este rezervaţie natural) până la Babele şi Sfinxul şi până la Crucea Caraiman.
6. SINAIA - CABANA PISCUL CÂINELUI
Marcaj: punct albastru
Durata: 3/4 ore
Caracteristici: deschis tot timpul anului
Există posibilitatea de a parcurge unele dintre aceste trasee şi cu maşini de teren (se închiriază în general de la pensiuni, cu preţuri începând de la 50 de lei ora, dar tarifele sunt negociabile) sau, parţial, cu telecabina, care merge până la Cota 1400 sau Cota 2000. O cursă cu telecabina (dus, dus-întors, până la 1400 sau până la 2000 de metri) costă de la 11 până la 31 de lei pentru un copil şi de la 18 la 62 de lei pentru un adult.
Alte obiective turistice în Sinaia
Casinoul. Venerabilul Casino din Sinaia, care şi-a sărbătorit recent centenarul, a intrat, din 27 aprilie, pe lista de obiective turistice din staţiune. Sălile cu denumiri regale, peste 500 de lucrări de artă din pinacotecă şi o cafea preparată după reţeta preferată de Carol I sunt tot atâtea motive să ajungeţi la Casino. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00-18.00, tururile fiind organizate în serii, la interval de 40 de minute. Un tur de vizitare complet (Casino şi Galeria Regală) costă 15 lei/persoană (adult) şi 10 lei/persoană (copii cu vârsta de până la 15 ani, pensionari, persoane cu dizabilităţi şi grupuri organizate de peste 10 persoane). Un tur al Galeriei Regale costă 5 lei/persoană (adult) şi 3 lei/persoană (copii vârsta de până la 15 ani, pensionari, persoane cu dizabilităţi).
Casa Memorială „George Enescu“, situată pe Str. Yehudi Menuhin, nr. 2, cartier Cumpătu. Frumuseţea locurilor şi apropierea de Palatul Peleş l-au determinat pe muzician ca din banii câştigaţi în primul său turneu în America să-şi construiască aici, între anii 1923 şi 1926, o casă, după planuri proprii, cu ajutorul arhitectului Radu Dudescu, pe care a numit-o Vila Luminiş.
Muzeul este închis lunea, iar de marţi până duminică poate fi vizitat între 10.00 şi 17.00. Accesul este gratuit în data de 26 a fiecărei luni. Taxa de intrare este de 6 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.
Gările Regale. Sinaia este singurul oraş din România care se mândreste cu două gări regale. Cea veche a fost construită în anul 1886 de direcţia generală a Căilor Ferate Române pentru regele Carol I. În această gară oprea şi opreşte din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Express-ul. Pe peron se află o placă comemorativă în amintirea primului ministru român Ion Gheorghe Duca asasinat de legionari în anul 1933.
Cealaltă gară a fost construită între 1938-1940 la comanda regelui Carol al II-lea. Este o clădire din piatră care poartă însemnele regale, dublul CC, care se văd şi astăzi pe clanţele uşilor şi a fost rezervată exclusiv familiei regale şi oaspeţilor ei.
Schitul Sfânta Ana. Este un schit de călugări, înălţat la Cota 1400, cu hramurile Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, lângă o peştera în care a stat unul dintre ultimii pustnici din zonă.Este un spaţiu special, încărcat de spiritualitate.
Cazarea în Sinaia
În Sinaia există 5.650 de locuri de cazare clasificate cu stele şi margarete, de la hosteluri, hoteluri, vile şi pensiuni pentru toate gusturile şi toate buzunarele. În funcţie de pretenţii, preţurile în această perioadă pleacă de la 30 de lei de persoană locul într-o cameră dublă, la o vilă modestă, şi poate ajunge până la 55 de euro de persoană într-o cameră dublă premium la un hotel de 4 stele.
Masa în Sinaia
57 de restaurante, cafenele, cluburi, cofetării şi pizzerii oferă meniuri cu preparate la preţuri decente, foarte asemănătoare celor din orice alt oraş din România. În Sinaia există localuri cu specific românesc, internaţional, clasice, de tip familial sau bufet, cu preţuri pentru toate buzunarele.
La cerere, multe dintre unităţile de cazare asigură masa, de la mic dejun până la pensiunea completă. Dacă mergeţi pe cont propriu, în staţiune există numeroase supermarketuri şi magazine cu fructe şi legume, de unde vă puteţi aproviziona, la preţuri similare celor din magazinele de acasă.
Minusuri în Sinaia
Singurul camping din staţiune, aflat la intrarea în Sinaia, la Complex Izvorul Rece, a fost desfiinţat, astfel că nu există posibilitatea de a vă caza la cort.
În afară de ATV-uri şi maşini de teren nu puteţi închiria autoturisme. Majoritatea turiştilor ajung în Sinaia cu maşinile personale, iar în lipsa cererii, acest serviciu nu a prins. Cel mai aproape puteţi închiria o maşină de la Braşov.
Cum se ajunge în Sinaia
Sinaia se află în judeţul Prahova, la circa 60 km de Ploieşti şi la 50 km de Braşov. La Sinaia se poate ajunge atât pe calea ferată cât şi pe şosea. Din toate colţurile ţării există posibilităţi de a călători cu trenul, prin Braşov sau prin Ploieşti.
Pe şosea, cu maşina personală sau cu microbuzul, se poate ajunge dinspre Bucureşti, pe DN1 (E60) sau dinspre Braşov. De asemenea, se poate ajunge pe DN71, Bucureşti – Târgovişte – Sinaia. Altitudinea oraşului variază între 767 m şi 1.055 m.
Dacă ai fost în locuri inedite din Sinaia şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc strămoşesc al României, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă
VIDEO FOTO Cheile Buţii din Retezat, raiul cascadelor. Locul în care liniştea pune stăpânire pe tine
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
