FOTO: Romii de la Cetăţeni, cu şatra pe istorie

Zeci de familii de romi locuiesc pe unul dintre cele mai importante situri arheologice din ţară, fortificaţia de la Cetăţeni, unde au fost geto-daci în secolul al III-lea înainte de Hristos. Autorităţile vor să evacueze zona, dar romii refuză să plece.

Comuna argeşeană Cetăţeni, la graniţa cu Stoeneşti: un peisaj aproape nepământesc, de o frumuseţe sălbatică, protejat de stânci şi ceva din umbra pădurii seculare, tot mai puţină. Pe măsură ce înaintezi, de-a lungul Dâmboviţei apar şi casele, mai mici sau mai mari, după bunăstarea omului! Jos, în Valea Chiliilor, o adunătură de cocioabe care mai verzi, care mai ciclam sau cum a dat Dumnezeu, toate gândite de acelaşi arhitect: sărăcia! 

Maşina intră cu greu pe uliţa nici măcar pietruită. Un puradel de vreo zece ani, cu ochi isteţi şi spirit  întreprinzător, flancat de alţi trei mai mici, zgribuliţi, dar iscoditori, se oferă să ne păzească maşina, pe 5 lei, după ce le spunem c-am vrea să vizităm ruinele!  Pe la uşi ies, una câte una, femeile. N-au fuste colorate sau salbe atârnate şi nici chef de musafiri!

„Le dau ceai cu pâne“

„Iar aţi venit după bolovanii ăştia?“ ne-ntreabă Domica Mărunţelu, o femeie de etnie romă, în vârstă de 48 de ani. Locuinţa sa, de cinci metri pătraţi, în care stă cu bărbatul şi cinci dintre cei opt copii ai săi, e chiar chiar lângă ruine. 

„Toţi, şi primaru’, şi popa, şi deputatu’ nostru au grija bolovanilor. Uite, colea, e gaură, am pus un rând de folie, s-o astup, şi ei o dau înainte că se dărâmă pietrele istorice. Astea au fost de când mă ştiu copil şi tot astea sunt şi acum. N-am văzut nici cetate, nici biserică aici! Şi nici aur, cum se spune! Ce să se strice?“, ne-ntreabă femeia şi ne pofteşte, totuşi, înăuntru, ca să ne-arate sărăcia lucie. „Uite ce le dau: ceai cu pâne! Cu trei alocaţii şi ajutorul de la stat, ce să pui la fiert? Bărbată-miu e un beţiv, eu duc greul, da’ măcar nu stau sub ceru’ liber. Altă casă n-am cu ce să fac, cât teren mi-or da ei!“.

„E, într-adevăr, istorie aici“

Peste drum, Elisabeta Cornea, o bătrână de 78 de ani, povesteşte că aici s-au născut şi ea, şi neamurile ei, şi spune răspicat că nu se lasă dusă decât dacă primarul îi face casă. „Demult, prin ‘70, au venit inginerii şi au săpat! Au pus şi ţiganii noştri mâna pe cazmale, că ăia le-au dat şi bani! Au terminat treaba, au scos pietrele alea, dar le-au lăsat aici şi noi stăm şi ne uităm de-atâţia ani la ele, că nici frumoase nu sunt“, spune bătrâna. 

Liderul romilor de la Cetăţeni,  Bombonel Tinca, „deputatul“, aşa cum îl mai numesc romii din Valea Chiliilor, admite importanţa sitului, dar nu prea vede vreo ieşire din impas. „E, într-adevăr, istorie aici, nu contest. Mi-amintesc că eram copil când venise o echipă cu o doamnă arheolog. Au scos din pământ schelete, vase şi alte obiecte, care au mers la muzeu! Au mai rămas pietrele astea pe care le vedeţi, care se întind pe câţiva metri, scoase şi zidite apoi. Atât! Pentru ele se pune problema mutării! Şi, până la urmă, rudarii noştri s-ar muta, dar realitatea e că o soluţie concretă n-a găsit nimeni“, explică Bombonel Tinca, consilier pe problemele romilor la Primăria Cetăţeni.

O treime dintre locuitorii comunei sunt romi

Peste 1.000 din cei 3.000 de locuitori ai comunei Cetăţeni sunt romi, dar, dintre aceştia, doar 150 (în jur de 30 de familii) stau în zona sitului. De vreo 200 de ani, familiile lor acolo s-au pomenit. Sunt săraci lipiţi pământului şi cei mai mulţi trăiesc doar din ajutorul social sau muncesc cu ziua prin celelalte cătune, în gospodăriile românilor. 

De câţiva ani, autorităţile judeţene caută soluţii pentru mutarea lor de pe sit. Terenul aferent a aparţinut Consiliului Local Cetăţeni, care a împroprietărit cu suprafaţa fortificaţiei mânăstirea Cetăţuia. Astfel, mănăstirii i-a fost pasată întreaga responsabilitate, inclusiv cea socială. Deocamdată, romilor li se mai permite să stea pe sit, pentru că o soluţie convenabilă pentru toată lumea nu există.

 Autorităţile locale, depăşite

„Oamenii aceştia nu vor să plece pentru că acolo s-au născut. Vor să-i punem în posesie cu terenul pe care au case, dar asta nu se poate. Intenţionăm să achiziţionăm o suprafaţă de patru hectare pe care s-o punem la dispoziţia acestora, numai că, deocamdată, nu dispunem de sumele necesare în acest sens“, explică primarul Ion Toader. 

Situl de la Cetăţeni, cercetat doar pe jumătate

Comuna Cetăţeni apare în lista localităţilor cu o concentraţie foarte mare a patrimoniului naţional. „Prin cercetările arheologice s-a relevat existenţa, aici, a unei aşezări şi fortificaţii geto-dacice, funcţională în perioada secolelor III î.Hr - I d. Hr, dar şi a unor vestigii din perioada medievală  - aşezare, fortificaţie, necropolă şi cimitir, datate din intervalul secolelor XIII-XVII“, spune istoricul Dragoş Măn¬descu, directorul adjunct al Muzeului Judeţean Argeş.

Cu valoare excepţională pot fi enumerate, pe lângă microrelieful carstic, biserica rupestră Schi¬tul Cetăţuia (situată mai sus, într-o zonă nepopulată), fortificaţia şi aşezarea getodacică, fortificaţia medievală şi vestigiile provenind de la trei biserici - în punctul „Cetăţuia“, unde se află cătunul cu cele 30 de familii amintinte.

„Romii aceştia stau pe o comoară arheologică şi o distrug iremediabil“, explică istoricul. „Cercetări se fac aici din 1876, dar situl nu este nici acum epuizat din acest punct de vedere. Din păcate, multe dintre rezultatele cercetărilor făcute până acum nici nu se cunosc. Dinu Rosetti, cel care a făcut cercetări arheologice în această zonă, spre exemplu, a plecat din ţară fără să publice rezultatele muncii sale. În anii ‘60, ‘70 şi  ‘80, zona era un adevărat şantier. Între 2001 şi  2003, personal m-am ocupat de săpături, în trei etape, şi pot spune că e nevoie de continuarea acestor cercetări“, argumentează directorul adjunct al Muzeului Judeţean Argeş. 

Situl arheologic de la Cetăţeni se întinde  pe o fâşie de teren de un kilometru lungime şi circa 30 de metri lăţime, însă, până acum, cercetări s-au efectuat doar pe o jumătate din această suprafaţă, potrivit istoricului Dragoş Măndescu.

Soluţii: achiziţionarea unui teren şi construirea unor case ieftine

„După cercetări, şantierul a fost pus în conservare, aşa că nu există vestigii care să fie afectate direct de cei care locuiesc în zonă, însă acolo se mai pot face cercetări,  motiv pentru care  trebuie găsită o rezolvare de eliberare a perimetrului,  dar nu cu amenzi, aşa cum s-a încercat!”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Argeş. „Oamenii aceia sunt urmaşii celor care, în urmă cu 50 de ani, au lucrat  pe şantierul arheologic. Nu au venit acolo, ci acolo s-au născut; nu pot fi pur şi simplu puşi să elibereze zona. Soluţii există:  achiziţionarea de către autorităţile locale a unui teren, unde să fie trase utilităţi, cel puţin curent electric şi apă, şi unde, cu muncă voluntară din partea comunităţii, din partea  beneficiarilor, să fie ridicate nişte locuinţe ieftine astfel încât oamenii aceia să aibă şi unde să se mute“, încheie Cristian Cocea.